Danemarca, marcată de criză, renunţă la sistemul universal al beneficiilor sociale

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vom vedea un stat social care este adaptat treptat pentru a funcţiona în condiţiile concurenţei globale. Vom modifica permanent priorităţile şi finanţarea pentru a optimiza modelul”, a declarat ministrul de Finanţe, Bjarne Corydon.

Danemarca este statul scandinav cel mai afectat de criza financiară mondială, după ce piaţa imobiliară s-a prăbuşit în 2008.

Familiile daneze sunt cele mai îndatorate din lume, dar ratingul maxim triplu A al Danemarcei a permis guvernului să menţină împrumuturile la jumătate din media zonei euro, parţial datorită faptului că a refuzat să salveze băncile insolvente, transferând pierderile creditorilor.

De la venirea la putere în 2011, guvernul actual a redus ajutoarele de stat pentru persoanele fără loc de muncă şi a mărit vârsta de pensionare.

Studenţii colegiilor şi universităţilor sunt verificaţi în privinţa mijloacelor financiare, înainte de a primi granturi de studii.

Începând din acest an, familiile cu venituri de peste 130.000 de dolari pe an nu vor mai avea acces la beneficii pentru întreţinerea copiilor la fel ca familiile mai sărace, întrucât guvernul vrea să aloce fondurile celor care au nevoie mai mult.

Decizia marchează o îndepărtare de la principiul asistenţei sociale universale, indiferent de nivelul veniturilor, care a dominat politica daneză înainte de criza financiară.

„Este o schimbare de paradigmă. Danezii s-au obişnuit probabil să consume servicii sociale mai mult decât au nevoie”, a spus Peter Kurrild-Klitgaard, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Copenhaga.

Economistul Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, pune sub semnul întrebării decizia Danemarcei de a reduce unele beneficii sociale.

„Nu este clar dacă criza a necesitat aceste acţiuni. Totuşi, chiar şi după aceste ajustări, sistemul scandinav al asigurărilor sociale este dincolo de cele mai nebuneşti vise ale liberalilor din Statele Unite”, a afirmat Krugman într-un interviu la Oslo.

Ministrul de Finanţe Corydon a subliniat însă că sistemul social universal va rămâne un obiectiv pentru domenii majore, precum educaţia şi asistenţa medicală.

PIB-ul Danemarcei s-a contractat cu 0,4% în 2012 şi a avansat cu 0,4% în 2013. Pentru acest an, autorităţile de la Copenhaga anticipează o creştere economică de 1,6%, urmată de un avans de 1,9% în 2015.