Dansul roboților la o aruncătură de băț de România. Cum arată, din interior, cea mai avansată uzină din istoria BMW și ce legături are cu vestul țării

Dimensiunile impresionante ale cercului de asfalt construit în mijlocul câmpului sunt depășite doar de cele ale terenului imens pus de statul maghiar, prin municipalitatea din Debrecen, la dispoziția investitorului german. Nu mai puțin de 700 de hectare, dintre care 400 (echivalentul a mai bine de 550 de terenuri de fotbal) strict pentru necesitățile uzinei BMW, iar restul de 300 ha pentru infrastructura necesară, inclusiv o parcare imensă pentru angajați și vizitatori, o alta pentru camioane și un terminal feroviar cu mai multe rampe de încărcare a mașinilor în vagoane.

Unde mai pui că, din terenul pus la dispoziția uzinei, echivalentul a circa 71 de terenuri de fotbal (50 ha) este acoperit cu 71.000 de panouri solare aferente unei centrale fotovoltaice de 53 MW care, atunci când soarele este puternic, alimentează atât uzina cât și un sistem gigant de stocare termică de 130 MWh care are în centrul său un rezervor de fluid cu un volum de 1.800 de metri cubi. În acest mod inovator, uzina beneficiază de energia din panourile solare atât ziua cât și noaptea, fără a avea nevoie de baterii. Conform oficialilor uzinei, uzina funcționează astfel complet fără combustibili fosili (gaz sau petrol), suplimentându-și producția proprie de energie doar din rețeaua electrică a Ungariei.

Poate părea ciudat ca un articol despre o nouă uzină să înceapă abrupt cu detalii despre ecosistemul din jurul unității de producție, însă, după ce am vizitat de-a lungul ultimelor luni majoritatea uzinelor modernizate din Bavaria ale producătorului german – de la cea de asamblare a mașinilor din Munchen și cea de componente din Landshut până la noua uzină de baterii din Irlbach-Straßkirchen – nivelul tehnologic al facilității de producție din Debrecen pare uimitor.

O uzină maghiară conectată la România

Înainte totuși de a aprofunda minunile tehnice din uzina maghiară a BMW este important de menționat că apropierea acesteia de România a creat premisele unui puternic grup de angajați români care fie parcurg zilnic distanța dintre localitățile de pe partea românească a graniței și uzină, fie s-au mutat., temporar sau nu, în zona Debrecen.

Ghid al jurnaliștilor ajunși la noua uzina maghiară a BMW, Hans-Peter Kemser, directorul acesteia, este o cunoștință mai veche. În toamna anului trecut, la debutul mondial al BMW iX3, primul vehicul din generația Neue Klasse, o discuție cu oficialul german a relevat că fabrica maghiară avea deja angajați români, deși producția de serie era încă departe de a începe.

„Avem angajați români, dar nu pot spune câți. Avem însă, asta știu, o mulțime de solicitări pentru locuri de muncă de la oameni din România. Suntem încă în mijlocul procesului de recrutare. Avem un autobuz pentru interviuri cu care mergem prin localitățile apropiate să căutăm angajați. Ne ajută mult și faptul că, acum, între Ungaria și România granița este deschisă. Îmi aduc aminte că am trecut cândva cu fiul meu acest graniță către Oradea, pe la un punct mai mic de frontieră, și am așteptat două ore și jumătate. Am înțeles atunci de ce trebuie să avem granițele deschise. Românii pot ajunge ușor la fabrică pentru că ea se află la marginea orașului Debrecen, cu acces foarte bun. Sunt doar 42 de kilometri de la graniță” (n.n. – în linie dreaptă), declara la începutul lui septembrie 2025 Hans-Peter Kemser.

Acum, după aproape un an, aceeași întrebare a primit un răspuns similar. Aparent, deși e limpede că sunt tot mai mulți români angajați în uzină, nimeni nu știe cu exactitate câși sunt. Desigur, în dosarele digitale ale departamentului de resurse umane această informație există, însă, atât șeful uzinei, cât și cel al departamentului de comunicare internă sau alți șefi de rang doi-trei nu au nici cea mai vagă idee câți oameni din România se prezintă zilnic la lucru în cele două schimburi care activează în prezent.

Ulterior, am înțeles că una dintre problemele care îi încurcă pe oficialii BMW atunci când trebuie să răspundă la astfel de întrebări derivă din modul de recrutare și naționalitatea angajaților. De exemplu, românii care își doresc să lucreze la uzina BMW din Debrecen trebuie să știe limba maghiară sau, cel puțin engleză. Astfel, în uzină e greu să deosebești maghiarii de români, mai ales dacă unii dintre ei au și dublă cetățenie.

Cert este că, după cum a explicat Botond Baradas, un maghiar născut în România a cărui familie este încă undeva nordul țării, procesul de recrutare este în toi, inclusiv în orașele din vestul României. De la 1 iulie, un autobuz special pregătit pentru asta se va afla în localitățile din Bihor, Satu Mare sau Arad. Totodată, cum numărul de angajați care locuiesc în România este tot mai mare, de la 1 septembrie 2026 va exista o linie specială de autobuz între Oradea și Debrecen.

Dincolo de angajați, legătura uzinei din Debrecen cu România este clară și la nivelul furnizorilor. Mai multe companii din România, producătoare de componente pentru întregul grup BMW, livrează acum și la Debrecen.

Apoi, un detaliu important, centrul IT BMW TechWorks din Cluj-Napoca, o colaborare între BMW și NTT Data, a dezvoltat unele programe speciale pentru noua uzină. „Centrul IT din Cluj se ocupă de ceea ce noi numim «linia de producție a viitorului». Deoarece suntem cea mai nouă fabrică a grupului, dotată cu cea mai avansată tehnologie, noi suntem locul în care punem în practică acest lucru pentru prima dată”, a explicat Hans-Peter Kemser.

Cea mai avansată uzină BMW

Încă de la primii pași în interiorul uzinei atenția îți este atrasă de banda transportoare cu caroserii incomplete care trece pe deasupra biroului de la recepție și a uneia dintre cele trei cantine ale unității de producție. Este primul semn că te afli într-o uzină producătoare de mașini și nu într-o hală extrem de liniștită a unei firme care își desfășoară activitatea, aparent, fără zgomot.

Urmând cursul firesc al producției dintr-o uzină, vizita începe cu departamentul Presaj, acolo unde foile de oțel și aluminiu sunt transformate în jumătăți de caroserie, după noile reguli ale megacastingului. În ciuda producției în plin avânt, printre șirurile de prese automatizate oamenii apar doar extrem de rar, activitatea fiind gestionată, parțial, de roboți.

La fel se întâmplă și în departamentul Caroserie, locul în care peste 1.000 de roboți își plimbă, aparent haotic, brațele prin aer fixând sudând sau lipind bucățile de caroserie unele de altele. Dincolo de spectacolul impresionat oferit de „dansul” roboților, ceea ce atrage atenția este sunetul. Atenție, vorbim despre sunet, nu despre zgomot, pentru că și în această hală, ca și în întreaga uzină, urechile captează mai degrabă un zumzăit aparte, parcă de pe altă lume. La finalul asamblării caroseriei, punctele de sudură sau lipire realizate de roboți sunt verificate de alți… roboți, camere video și senzori.

Drumul către produsul finit continuă cu secția Vopsitorie și apoi Montaj. Acest ultim pas către vehiculul final este atât cel mai complex cât și cel în care oamenii încă sunt prezenți în întregul proces de asamblare. Deși nu diferă radical, din punctul de vedere al procesului tehnologic, de alte uzine auto moderne, cea de la Debrecen uimește, în primul rând, prin numărul mic de AGV-uri (Automated Guided Vehicle), piesele și componentele fiind transportate către punctele de lucru cu vehicule electrice manevrate de personal uman.

Dacă din acest punct de vedere, al transportului automatizat al pieselor, această uzină extrem de performantă, prima din grupul BMW dezvoltată după conceptul Digital Twin (inginerii și Inteligența Artificială au simulat mai întâi în timp real fiecare robot, bandă de asamblare și traseu logistic) pare rămasă în urma unor concurenți, în privința organizării lucrurile stau cu totul altfel. Spre deosebire de fabricile tradiționale unde componentele sunt descărcate în depozite uriașe și apoi mutate la linie, uzina din Debrecen nu are depozite externe pentru piese. Halele au o structură în formă de „degete” (linii logistice paralele), iar camioanele descarcă piesele exact în dreptul zonei de pe banda de asamblare unde este nevoie de ele. Astfel, 80% dintre componente ajung direct la locul de montare fără nicio deviere sau depozitare intermediară. În plus, extinderea anumitor zone din uzină poate fi făcută fără a deranja procesul tehnologic al altor departamente.

Alături de conceptul Digital Twin, în construcția uzinei, făcută după strategia unică BMW iFactory, un rol aparte îl au și Platforma AI pentru Calitate (AIQX) dar, mai ales, cei trei piloni – Eficiență, Digitalizare și Sustenabilitate. Acest ultim termen arată clar de ce și cum uzina din Ungaria a fost proiectată pentru a fi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu un accent puternic pe energia din surse regenerabile, reciclare și economia circulară.

Deși bateriile celor circa 30 de mașini care sunt asamblate acum în fiecare oră de cele două schimburi care lucrează acum la uzină provin de la centrul de producție din Bavaria, clădirea EVE Power aflată în aria destinată furnizorilor expediază în regim de testare către hala de montaj al bateriilor din uzină celebrele celule cilindrice utilizate în componența noilor vehicule din familia Neue Klasse.

În acest caz, strategia „Local-for-Local” a BMW (furnizori amplasați cât mai aproape de fabrică pentru a reduce emisiile de transport și riscurile geopolitice), face ca micile celule produse în Ungaria de EVE Power și CATL să ajungă în hala de montaj a bateriilor uzinei BMW într-un timp extrem de scurt.

Aici, două linii de asamblare a pachetelor de baterii – una de 30 de unități pe oră și cealaltă de 50-60 unități/oră – pun celulele în cutii din metal care, mai apoi, devin parte integrantă din structura (podeaua) modelului iX3. Din nefericire, procesul tehnologic extrem de interesant și complex se află încă sub embargo și nu poate fi dezvăluit.

Uzina din mijlocul parcului natural

Un element aparte al noii uzine BMW din Debrecen este integrarea unui gigant industrial în arealul natural de la marginea orașului Debrecen. Conform oficialilor uzinei, dincolo de funcționarea sustenabilă, facilitatea de producție este unică prin integrarea ei în spațiul furnizat de guvernul maghiar.

Astfel, pe sutele de hectare rămase libere în jurul halelor industriale sunt găzduite oi (60 de oi cu propriul cioban), rațe, broaște, castori și chiar un șoim care are rolul aparte de a izgoni porumbeii nedoriți în zona industrială. Pentru a păstra habitatul natural al acestor animale și păsări, oficialii BMW au gândit, cu ajutorul universității din Debrecen, crearea unui adevărat parc natural cu plante din zonă și peste 10.000 de copaci.

Proiectul a presupus inclusiv crearea unui șanț lung de cinci kilometri pentru colectarea apei de ploaie și irigare precum și remodelarea terenului astfel încât rafalele de vânt extrem de puternice din zonă să fie deviate către zonele libere, neocupate de hale.

Ce a atras BMW la Debrecen

O întrebare care stă pe buzele tuturor de fiecare dată când un producător auto realizează o investiție într-o țară apropiată României este „de ce acolo și nu la noi?” Perfect legitimă și în acest caz, ca să nu mai vorbim despre multe alte proiecte industriale majore atrase de Ungaria, întrebarea a primit, la solicitarea Economica.net un răspuns cât se poate de clar de la Hans-Peter Kemser, directorul uzinei BMW de la Debrecen.

Mai întâi, în discuția din toamna anului trecut, acesta a explicat că „la Debrecen am găsit o infrastructură perfectă, cu aeroport și conexiune la autostradă pentru a ușura logistica, o universitate care ne poate furniza personal și forță de muncă bună. În plus, orașul, autoritățile, ne-au primit bine. Locația este chiar avantajoasă pentru noi. Dacă aș spune că forța de muncă mai puțin costisitoare nu a contat aș minți. Dar, am spus, am căutat în special o regiune în care să găsim oameni pregătiți, educați și motivați”.

Acum, în timpul vizitei la uzină, același oficial ne-a mărturisit că „în primul rând, BMW își construiește mașinile acolo unde este și piață pentru ele. Pentru că a existat cerere pentru X3 în Europa am adus asamblarea acestui model din SUA aici. Odată cu electrificarea tot mai profundă, era logic să construim în Europa varianta electrică iX3. Dar, de ce la Debrecen? Dacă urmărești filosofia BMW vei vedea că am construit uzine la Leipzig, Oxford, lângă orașe cu puternice centre universitare. Din această perspectivă avem o colaborare foarte strânsă cu universitatea de aici care are aproximativ 36.000 de studenți și programe internaționale. Asta este important pentru noi. Deși vorbim despre al doilea ca mărime din Ungaria, Debrecen are doar 210.000 de locuitori (n.n. – număr mai mic decât cel din orașe ca Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Brașov sau Constanța și aproape egal cu cel din Oradea, de exemplu) și o rată a șomajului redusă, de 4%, găsirea de angajați nu reprezintă o problemă pentru noi. Asta pentru că, într-o zonă care poate fi parcursă în aproximativ o oră și jumătate, avem aproximativ două milioane de oameni. Inclusiv în România”.

Oficialul a menționat și câteva lucruri care l-au impresionat după ce a fost aleasă zona pentru construirea noii fabrici. „Când am început – fundația a fost pusă în iunie 2020 –, infrastructura era deja gata. Nu am mai trăit niciodată așa ceva. Întâi nu era nimic, conduceam pe niște drumuri învechite, și, apoi, în ciuda pandemiei, totul era pregătit (n.n. – de infrastructura rutieră, feroviară și energetică s-a ocupat statul maghiar și municipalitatea din Debrecen între 2017 și 2020). Apoi erau aceste sute de hectare de câmp pe care nu era nimic. Ca jurnalist, poți înțelege cât de multă muncă a însemnat și pentru mine, la început, să conving oamenii că BMW chiar vine. Pentru că toată lumea vedea acest teren pe care nu se întâmpla nimic. Am fost la toate posturile de televiziune, peste tot. «Hei, oameni buni, venim. Trebuie să începem angajările». (…) Nu vrei să știi câte atacuri de cord și alte probleme am avut aici. Dar am supraviețuit. Treaba mea a fost să organizez toate aceste lucruri astfel încât să putem construi, pe 8 octombrie 2025, primul Neue Klasse din istorie în acest loc. (…) Cam asta este cronologia. Și continuă, dar nu vă pot arăta cealaltă pagină (n.n. – proiectele viitoare ale uzinei)”, a încheiat Hans-Peter Kemser.

Citește și:
– Cererea crescută pentru noul iX3 forțează BMW să caute angajați pentru un nou schimb la uzina din Ungaria
– BMW a inaugurat oficial noua fabrică de mașini din Ungaria, aproape de granița cu România, la care muncesc și români VIDEO
– Directorul uzinei BMW din Ungaria: Avem angajați români și o mulțime de cereri să angajăm și mai mulți