Datoria publică a României a ajuns la 44,1% din PIB, la 31 decembrie 2014

Datoria publică a României a ajuns la 44,1% din Produsul Intern Brut /PIB/, până la valoarea de 65,94 miliarde de euro, la 31 decembrie 2014, faţă de nivelul de 54,38 miliarde de euro, înregistrat la finele lui 2012, reiese din Raportul Curţii de Conturi referitor la evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la Ministerul Finanţelor Publice /MFP/, publicat vineri.
Economica.net - vin, 22 mai 2015, 11:47
Datoria publică a României a ajuns la 44,1% din PIB, la 31 decembrie 2014

‘Datoria publică a României, în perioada analizată, a manifestat o tendinţă de creştere continuă, la 31.12.2014 ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), faţă de nivelul înregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro)’, se notează în document.

Conform sursei citate, în perioada auditată, datoria publică în euro pe cap de locuitor a înregistrat o creştere semnificativă, de 608,3 euro/locuitor, astfel încât, la finele anului trecut, aceasta era de 3.313,9 euro/locuitor, comparativ cu 2.705,6 euro/locuitor la data similară din 2012.

‘Având în vedere raportul dintre datoria publică şi PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o mărime relativă de 40,4% din PIB, în anul 2012, la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1%, cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. În aceeaşi perioadă, creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului. Cu toate că raportul dintre datoria publică guvernamentală şi produsul intern brut se situează cu mult sub pragul de alertă de 60% (prevăzut în tratatul de la Maastricht -Tratatul Uniunii Europene publicat în Jurnalul Oficial C191 din 29 iulie 1992), apreciem că, în condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de solvabilitate va creşte’, atenţionează Curtea de Conturi.

În perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, iar realizatorii raportului consideră că se creează, astfel, ‘un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară’.

‘Apreciem că, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Întrucât acestea trebuie să-şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc. Pentru perioada 2012-2014 se observă faptul că în totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1%, în anul 2012, la 16,9% în anul 2014’, se precizează în Raport.

În structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost deţinută de datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere nesemnificativă, de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă.

‘(…) politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu’, subliniază Raportul Curţii de Conturi.

În cadrul Ministerului Finanţelor Publice, atribuţiile specifice cu privire la administrarea şi gestionarea datoriei publice se realizează prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică (DGTDP) şi prin Direcţia Generală Relaţii Financiare Internaţionale (DGRFI).

Potrivit Eurostat, la sfârşitul anului 2013, un număr de 16 state membre ale Uniunii Europene depăşeau valoarea de referinţă privind datoria publică de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, nivelul mediu de îndatorare fiind de 85,4% în PIB la nivelul UE şi de 90,9% în PIB, în zona Euro.

În clasamentul ţărilor cel mai puţin îndatorate din punct de vedere al raportului datoriei publice în PIB, România se afla, la sfârşitul anului 2013, pe poziţia a patra, cu 37,9%, după Estonia (10,1%), Bulgaria (18,3%) şi Luxemburg (23,6%). La polul opus se situa Grecia, cu 174,9%, urmată de Portugalia (128%), Italia (127,9%) şi Irlanda (123.3%).

Pentru analiza care a vizat anul 2014, au fost luate în considerare datele disponibile pentru trimestrul al II-lea. Potrivit acestora, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cel mai puţin îndatorate, în timp ce nivelul mediu de îndatorare la nivelul UE a ajuns la 87% în PIB şi la 92,7% în PIB în zona Euro, fiind de aşteptat ca această tendinţă să se păstreze şi pentru sfârşitul acestui an.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Platforma Softlead a înregistrat anul trecut cu 45% mai multe cerințe de implementări software din partea companiilor din România
Platforma Softlead a înregistrat anul trecut cu 45% mai multe cerințe de implementări software din partea companiilor ...
Platforma Softlead a înregistrat anul trecut cu 45% mai multe cerințe de implementări software comparativ cu 2020, valoarea ...
Reduceri de până la 60% la vacanțele pentru vara lui 2022 cumpărate de la Hello Holidays
Reduceri de până la 60% la vacanțele pentru vara lui 2022 cumpărate de la Hello Holidays
Agenția de turism Hello Holidays, care împlinește 15 ani de la înființare anul acesta, anunță reduceri de până la ...
Cât va câștiga un consumator de gaze cu consum de apartament după noua schemă de reducere a facturilor
Cât va câștiga un consumator de gaze cu consum de apartament după noua schemă de reducere a facturilor
Noile niveluri ale plafonului de preț la gaze și al compensației care va fi acordată clienților casnici de gaze vor ...