Datoria publică a României poate trece ușor de 60%-70% nu peste mult timp, în lipsa unei consolidări fiscale – studiu

De mai mulți ani, deficitul bugetar și cel de cont curent, ca tandem, se situează la niveluri foarte înalte, caz singular în UE. În 2024, ambele deficite au fost peste 8% din PIB în condițiile în care cca. jumătate din deficitul bugetar se finanțează în valută (deficitul bugetar cash a fost 8,64% în 2024).

Datoria publică a crescut spectaculos după criza financiară globală, mergând de la 12% în 2008 la aproximativ 53% din PIB în 2024. Veniturile fiscale, inclusiv contribuții de asigurări sociale, sunt mult sub media din UE – cca. 27% din PIB față de 41% din PIB; și chiar sub cele din țările vecine din UE – Ungaria, Polonia, Bulgaria.

Datoria publică, în lipsa unei consolidări fiscale, poate ușor trece de 60-70% nu peste mult timp. România are un rating suveran scăzut (deși încă investment grade) și randamentul solicitat de investitori la obligațiunile sale este înalt, inclusiv în regiune.

Este de notat că remiterile substanțiale din străinătate reduc în mod semnificativ 3 deficitul de cont curent (admițând că acesta nu s-ar reduce automat în lipsa acestor transferuri). Pe de altă parte, România a pierdut mult capital uman prin emigrație sau muncă pe diverse perioade în străinătate.

Economia României a avansat mult în ultimele două decenii privind venitul/locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) și alte repere, dar deficitele mari au dus-o într-o situație foarte dificilă, ce reclamă o corecție de amploare a acestora, cu efecte probabil majore asupra cadrului macroeconomic.

Concluziile studiului arată că o corecție a deficitului bugetar ar reduce considerabil deficitul de cont curent; estimările făcute arată un coeficient de transmisie al ajustării bugetare de peste 0,5.

Fondurile europene joacă un rol major în economia românească și pot amortiza impactul contracționist al corecției macroeconomice.

Constatările din această analiză arată de ce deficitul bugetar trebuie să fie diminuat, mai ales că economia noastră are output gap pozitiv. Corecția deficitului pe o perioadă de 7 ani are în vedere amploarea acestui dezechilibru și nevoia de reforme.

”Este drept însă că piețele sunt nervoase în condițiile unui mediu internațional în deteriorare, iar o perioadă de 7 ani prezintă riscuri. Există și un „efect Trump”, care poate conduce la o apreciere a USD, la mișcări de fonduri pe piețe, la apariția de „sudden stops”; cu atât mai mult este necesară reducerea deficitului bugetar”, arată studiul citat.

Estimările celor trei economiști arată ca la un 1 punct procentual (pp) din PIB creștere/scădere de deficit bugetar, deficitul de cont curent crește/scade cu o amplitudine cuprinsă între 0,43 și 0,65 pp din PIB. Dimensiunea estimată a elasticității deficitului de cont curent la deficitul bugetar este apropiată de cea estimată în alte studii pentru România sau pentru alte țări.

Este de menționat aici finanțarea prin împrumuturi a deficitului de cont curent care a fost de peste 60% în 2024 și faptul că investițiile străine directe (FDI) pot deforma realitatea (fiindcă ele finanțează automat deficitul de cont curent).

Argumentul că deficitele mari se justifică prin investiții mari este discutabil având în vedere existența banilor europeni, care apar masiv atât pe partea de cheltuieli cât și pe cea de venituri ale bugetului public.