România este mai puţin importantă decât Kenya, Mauritius sau Sri Lanka, pentru investitori. De ce?

Un mare acţionar al Fondului Proprietatea, compania de investiţii de risc City of London, pune la îndoială eficacitatea unui indice bursier global, în al cărui portofoliu s-a alocat doar 1% pieţei de capital din România. În schimb, pieţe precum Kenya, sau Sri Lanka au o importanţă dublă pentru MSCI Frontier Markets Index. Indicele  care măsoară performanţa pieţelor „de frontieră“, care nu şi-au început încă dezvoltarea, potrivit analiştilor.
Adrian N. Ionescu - vin, 09 mart. 2012, 10:20
România este mai puţin importantă decât Kenya, Mauritius sau Sri Lanka, pentru investitori. De ce?

Pieţele de frontieră“ nu merită deocamdată calificativul „emergente“, sau în curs de dezvoltare, potrivit accepţiunii încetăţenite printre analiştilor marilor investitori din lume.

Totuşi, un raport al City of London Investment Management Company (CLIM) susţine că  strategia de acces pe o piaţă „de frontieră“ este ineficientă, dacă se bazează pe astfel de indici.

CLIM dă drept exemplu cel mai cunoscut indice de acest tip, MSCI Frontier Markets Index, în al cărui portofoliu, România se află  pe locul 16 din 25 de ţări, cu o pondere de 1%, în urma unor ţări ca Bangladesh (3,8%), Kenya (2,1%), Sri Lanka (2,1%), Liban (2%), Vietnam (1,7%), Mauritius (1,2%) sau Iordania (1%).

Construcţia acestor indici păcătuieşte prin alegerea unor criterii discutabile, „dincolo de riscul de ţară “, conform raportului City of London Investment Management.

Indicii de referinţă ai pieţelor de frontieră sunt puternic orientate către o regiune, sau către un anumit sector. De pildă, sectorul financiar este de departe, cel mai reprezentat  atât în indicele pieţelor de frontieră construit de Standar & Poor’s cât şi în MSCI Indices“, spune raportul City of London Investment Management.

De pildă, Kuwait şi Qatar, care fac parte din aceeaşi regiune petrolieră, au ponderi de 29,9%, respectiv de 14,2% în MSCI Frontier Markets index, după care urmează Nigeria (9%), al cărui sector financiar „a dat  70% din greutatea prezenţei sale în indice“. Cele trei ţări sunt şi cele mai importante în coșul indicelui.

Este cunoscut apetitul investitorilor pentru acţiunuile companiilor financiare, bănci şi nu numai. Totuşi, „cine ar fi adoptat o strategie bazată pe indici în 2009 ar fi înregistrat pierderi de 40%, în vreme ce o strategie bazată pe sectorul consumatorilor ar fi dus laun câştig de 20%“, spun analiştii City of London Investment Management (CLIM).

Compania era al doilea cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea (FP), cu peste 7% din titluri, la 19 ianuarie, şi are acum mai puţin decât Georgia Palade van Dusen (5,62%), moştenitoarea  marelui industriaş antebelic Nicolae Malaxa, potrivit ultimului raport ale administratorului FP, Franklin Templeton Investment Management.

Cel mai mare acţionar al FP este o altă companie de investiţii de risc, Manchester Securities Corp. cu peste 12%. Fondul Proprietatea este cel mai tranzacţionat titlu de la Bursa de Valori Bucureşti.

City of London (CLIM) s-a mai remarcat şi prin susţinerea propunerii companiei americane  Manchester Securities Corp. de vânzare a activelor FP şi de distribuire a veniturilor respective din dividende, potrivit ziarului Bursa. Propunerea a iscat o polemică susținută, suspectându-se intenția fondurilor de investiții straine de a vinde „bucată cu bucată“ Fondul, până la desființare.

Totuşi, oficialii CLIM consideră că distribuţiile totale nu vor depăşi 25% din valoarea activului net (VAN) al fondului.

Recunoaştem rolul semnificativ jucat de Fond în dezvoltarea pieţelor de capital din România şi vom respinge efectuarea de distribuţii excesive de dividende care ar putea reprezenta o ameninţare pentru asumarea în continuare a acestui rol”, se arată într-un comunicat.

Te-ar mai putea interesa și
Aproape 50% din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă, în 2024. Care a fost situaţia în România
Aproape 50% din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă, în 2024. Care a fost situaţia ...
Un procent de 47,5% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană din 2024 a venit din surse de energie regenerabilă, în creştere cu 2,1 puncte procentuale (pp) faţă de 2023, arată......
Comisia Europeană emite 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate pentru 2026
Comisia Europeană emite 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate pentru 2026
Comisia Europeană a colectat obligaţiuni ale UE în valoare de 11 miliarde euro, în cadrul primei sale tranzacţii sindicalizate ...
Centura Azuga – Bușteni: Se cere o expertiză tehnică pentru continuarea proiectului, după surprizele din teren din urma defrișărilor
Centura Azuga – Bușteni: Se cere o expertiză tehnică pentru continuarea proiectului, după surprizele din teren ...
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu - Daniel Nanu, a anunțat miercuri că a fost pe teren, la Bușteni ...
Kazahii sunt îngrijoraţi după atacurile asupra petrolierelor. Ce le cer autorităţile din Kazahstan Europei şi SUA
Kazahii sunt îngrijoraţi după atacurile asupra petrolierelor. Ce le cer autorităţile din Kazahstan Europei şi SUA
Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a dat miercuri publicităţii o declaraţie oficială cu privire la incidentul ...