De ce eșuează România în a-și atinge potențialul de a fi cel mai mare producător de gaze naturale din UE

România deține un avantaj energetic pe care foarte puține țări îl au: propriile resurse de gaze naturale. Doar în Marea Neagră avem rezerve estimate la circa 200 miliarde de metri cubi, însă aceste resurse valoroase continuă să stea îngropate, se arată într-o analiză “Gaz de România”, un proiect al Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG), pe care v-o prezentăm integral mai jos
Mihai Nicuţ - mar, 19 apr. 2022, 16:18
De ce eșuează România în a-și atinge potențialul de a fi cel mai mare producător de gaze naturale din UE

În timp ce statele europene caută asiduu soluții sigure de aprovizionare cu gaze naturale pentru a-și asigura securitatea energetică, într-un mod paradoxal, România continuă să mențină o politică de descurajare a investițiilor în dezvoltarea resurselor pe care le are deja, cumpărând în schimb tot mai mult din import.

România are o istorie de peste un secol în exploatarea gazelor naturale, una dintre cele mai vechi din lume. Cu zăcăminte pe uscat (onshore) mature și în declin natural, din cauza exploatării îndelungate, platoul continental al Mării Negre oferă României șansa de a se repoziționa ca un mare producător de gaze naturale în Europa. De fapt, avem chiar șansa de a deveni cel mai mare producător din UE, odată cu închiderea zăcământului Groningen din Olanda. Ce ne oprește, însă, de a atinge acest potențial?

Gaz de România a sintetizat, în materialul video următor, principalele cauze care au condus la amânarea reperată a investițiilor în dezvoltarea rezervelor din Marea Neagră, propunând, în același timp, soluțiile pentru deblocarea situației:

„Proiectele de gaze naturale din Marea Neagră ar fi putut fi demarate cu ani în urmă, în condițiile unui cadru legislativ offshore adecvat investițiilor de o asemenea anvergură. Din păcate, în ciuda eforturilor industriei de a comunica specificul și beneficiile proiectelor de gaze naturale offshore, legislația în vigoare (adoptată în 2018) a blocat investițiile planificate de companii și, implicit, avansarea proiectelor”, a atras atenția Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG).

De zece ani, ținem gazele din Marea Neagră nevalorificate

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la descoperirea istorică făcută în perimetrul Neptun Deep, unde explorările au relevat rezerve estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră identificat la acea vreme (Deloitte, 2018). Tergirversarea Parlamentului de a modifica Legea Offshore în 2021 a determinat investitorii să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep. Mai mult, Guvernul de la Bucureşti a transmis în repetate rânduri că Legea Offshore va fi amendată în Parlament în prima jumătate a acestui an, fiind declarată o prioritate pentru liderii coaliției de guvernare, însă până acum nu a fost prezentat un proiect de act normativ în acest sens.

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) și care are două licenţe de producţie gaze naturale în perimetrul XV Midia, în zăcămintele Ana şi Doina, a anunțat că va începe extracţia gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza.

„Cu cooperarea constructivă a tuturor părţilor implicate, primele cantităţi de gaze vor fi extrase în al doilea trimestru din 2022”, a declarat directorul general al BSOG, Mark Beacom, pentru Reuters, citat de Agerpres. Iniţial, compania intenţiona să demareze extracţia gazelor naturale din Marea Neagră în luna noiembrie a anului trecut. Mark Beacom a atras atenția că eforturile continue de modificare a legislaţiei pentru producătorii de gaze subminează investiţiile.

„Punctul nostru de vedere este că subminarea continuă a producătorilor locali prin introducere constantă de noi măsuri dăunătoare este motivul pentru care România a eşuat în a-şi atinge capacitatea semnificativă de producţie şi nu va face decât să prelungească această situaţie”, a adăugat Beacom.

În luna martie, Guvernul de la Bucureşti a prelungit pentru un an o schemă de sprijin pentru compensarea facturilor la energie, iar una dintre prevederi obligă producătorii de gaze naturale să vândă o parte din producţie la preţuri plafonate, respectiv de 150 de lei/MWh (0,15 lei/kWh) pentru consumul populației, iar pentru consumul producătorilor de energie termică, prețul va fi de 250 de lei/MWh.

Directorul BSOG a precizat că noile măsuri îi vor descuraja pe producători: „Există o lipsă semnificativă de investiţii pentru a extrage resursele descoperite care stau la uşa României… şi o descurajare a producătorilor, inclusiv BSOG, să caute noi resurse prin explorare”.

Companiile așteaptă legislația favorabilă investițiilor

FPPG atrage atenția că „dezvoltarea sectorului poate fi atinsă numai printr-o legiferare care să stimuleze investiţiile în explorarea şi producţia resurselor, prin diversificarea pieţei de gaze naturale, creşterea competitivităţii şi eficienţei sectorului energetic, având totodată grijă să ofere cele mai bune condiţii pentru consumatorii finali”. Federația a adăugat că „reprezentanții și partenerii FPPG au organizat ample discuții cu membrii Parlamentului României, reușind să găsească consens politic cu privire la urgența proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră, dar și la necesitatea unor prevederi clare privind stabilitatea fiscală și legislativă, un sistem fiscal echilibrat și mecanisme de piață liberă”.

Totuși, în ciuda discursurilor publice prin care proiectele din Marea Neagră sunt considerate urgente și esențiale pentru securitatea energetică a României, măsurile întârzie a fi luate. Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie și infrastructură la Expert Forum, remarcă „o stagnare a discursului public la noi”.

„În sectorul gazelor, am văzut ca producția internă e în scădere accelerată, din cauză că ni se epuizează resursele. Deci ar fi urgent să ne preocupăm acum cum aduce surse noi de gaze în sistem. Asta înseamnă că trebuie să demarăm odată proiectele din Marea Neagră. Însă nu vedem, de fapt, niște mișcări rapide ca să avem un mediu de business predictibil și atrăgător pentru aceste investiții. (…) Trebuie să ne asumăm o dată responsabilitatea pentru ceea ce facem”, a afirmat, recent, Otilia Nuțu, într-o dezbatere de specialitate.

Mâine s-ar putea să fie prea târziu!

Gazele naturale offshore româneşti devin vitale geostrategic pentru asigurarea securității energetice a României în aprovizionare. Riscurile de a nu avea suficiente resurse au devenit vizibile mai ales de toamna trecută, de când au început să crească foarte mult prețurile la energie și au apărut discuții că s-ar putea să nu avem destule gaze naturale la iarnă. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei a schimbat radical contextul geopolitic al securității energetice a Europei – care caută acum soluții să devină independentă de importurile de combustibili din Rusia. Noul context geopolitic amplifică riscurile inclusiv pentru România, care depinde tot mai mult de importurile de gaze naturale pentru a-și asigura consumul intern.

Această criză poate fi însă pentru noi o oportunitate semnificativă de a aborda vulnerabilitățile în materie de securitate energetică, în beneficiul securității noastre economice și naționale, prin dezvoltarea resurselor din Marea Neagră. Însă, așa cum semnalează FPPG: „Avem nevoie de acest cadru legislativ astăzi, mâine s-ar putea să fie prea târziu!”

Citește și:

Proiectul legii offshore a fost depus la Parlament 

Contractele de vânzare a gazelor din Marea Neagră vor fi avizate de ANRE, statul are drept de preemțiune la cumpărarea gazelor

Te-ar mai putea interesa și
Fără speranța că ar mai putea fi salvată, industria fotovoltaică europeană se mută în Statele Unite, ca să nu o îngroape definitiv China
Fără speranța că ar mai putea fi salvată, industria fotovoltaică europeană se mută în Statele Unite, ca să nu o ...
O potențială decizie a guvernelor europene care ar urma să sprijine producătorii de echipamente pentru energia regenerabilă va fi deja tardivă pentru a împiedica producătorul de panouri......
Autostrada Transilvania: Prelungiri pentru cea mai mare licitație, cu Tunelul Meseș. WeBuild contestă în instanță decizia CNSC favorabilă turcilor de la Makyol
Autostrada Transilvania: Prelungiri pentru cea mai mare licitație, cu Tunelul Meseș. WeBuild contestă în instanță decizia ...
Constructorul italian WeBuild a atacat la Curtea de Apel București decizia CNSC favorabilă constructorului turc Makyol ...
Piața lactatelor își revine cu materie primă de import. Cantitățile cumpărate de procesatori au crescut cu 34% în primele două luni
Piața lactatelor își revine cu materie primă de import. Cantitățile cumpărate de procesatori au crescut cu 34% în ...
Procesatorii locali de lapte au cumpărat în primele două luni ale acesti an cu până la 40% mai mult decât în perioada ...
Turcii de la MSG Uluslararasi Saglik Yatirimlari injectează 2,5 milioane de euro în Memorial Healthcare, care deţine un spital privat în Bucureşti
Turcii de la MSG Uluslararasi Saglik Yatirimlari injectează 2,5 milioane de euro în Memorial Healthcare, care deţine un ...
Capitalul Memorial Healthcare a fost majorat cu peste 12 milioane de lei de către compania-mamă din Turcia, reiese dintr-o ...