De ce îi trebuie Bucureştiului monorail?

Asta fiindcă oraşul se sufocă cu tot cu metrou. Ar fi nevoie, alături de autobuze şi trenul care circulă pe sub pământ, de încă ceva, la înălţime, un monorail. Un tren suspendat, foarte bine planificat, care să aibă o reţea menită să descongestioneze sau să populeze zonele unde metroul îşi pierde din eficienţă. Nu e necesar în niciun caz să-l înlocuiască, ci doar să-l optimizeze, printr-o reţea stelară, în special la orele de vârf, atunci când se vede că nici metroul nu mai face faţă. Iar investiţia ar trebui să se realizeze, desigur, cu fonduri europene.

În ceea ce-i priveşte pe pensionari, aceia care circulă gratuit cu mijloacele de transport ale STB (fostă RATB) şi se pregătesc şi elevii să o facă, este bine de precizat că dacă se doreşte cu orice preţ să se dea mai departe subvenţii ar fi indicat să se acorde un anumit număr de călătorii – aşa cum primesc pensionarii la trenurile CFR – deoarece resursele sunt limitate. Nu e de dorit ca tramvaiul să fie utilizat ca să se „arbitreze” preţurile din diversele pieţe!

Şi dacă tot am pomenit de tramvai, cu metrou extins, monorail care să-l compenseze, maşini mutate la bloc – fiindcă dacă bucureştenii stau supratejat ar trebui să o facă şi automobilele lor – şinele de la suprafaţă e cazul să dispară şi să se elibereze o bandă de circulaţie. Cam aşa a făcut Ceauşescu în cartierul Militari, de pildă, când a îngropat tramvaiul şi i-a zis metrou.

Pentru că aşa cum zicea ministrul PSD al Transporturilor, Miron Mitrea, „este o tâmpenie să pui tramvai peste metrou, cum e la Obor”. Oare ce se mai poate spune acum când tramvaiul de peste metrou e și împrejmuit cu garduri?!