De ce „miroase oribil” în Bucureşti? Buzoianu dă explicaţii: Depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare Glina, cele mai probabile surse ale mirosului semnalat în Bucureşti – Ce spune Apa Nova

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse pentru mirosul oribil semnalat acum câteva zile de mii de bucureşteni. Aceasta e concluzia controlului desfăşurat de Garda de Mediu. În urma miilor de sesizări primite au fost verificaţi 55 de operatori economici. Concluzia acestor controale a fost următoarea: amenzi date de 795.000 de lei, au fost sistate 3 activităţi ale operatorilor care au fost găsiţi că încălcau legea şi a fost depusă o sesizare penală”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acesteia, pentru depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina au fost identificate 22 de măsuri de conformare care vor fi recurent verificate, scrie Agerpres.

„Suplimentar, Garda Naţională de Mediu şi-a asumat deja o măsurătoare obiectivă a capacităţii de ocupare a depozitului de deşeuri de la Vidra – date obiective pe care milioane de bucureşteni şi ilfoveni le aşteaptă”, a adăugat ministrul Mediului.

Apa Nova respinge ferm asocierea staţiei de epurare de la Glina cu sursa de provenienţă a disconfortului olfactiv

Reprezentanţii Apa Nova contestă concluziile raportului Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), referitoare la Staţia de Epurare a Apelor Uzate Glina, pe care le consideră nefundamentate din punct de vedere tehnic, precum şi sancţiunile aplicate în urma controlului, Agerpres.

„Majoritatea concluziilor raportului se bazează pe observaţii punctuale şi percepţii personale ale personalului de control, care nu sunt susţinute de măsurători sau de analize capabile să demonstreze o legătură de cauzalitate între funcţionarea staţiei şi episodul de disconfort olfactiv. De altfel, în raportul publicat de GNM, se menţionează: „(…) Disconfortul olfactiv, în schimb, nu beneficiază de un standard tehnic echivalent: legislaţia în vigoare nu prevede criterii obiective de intensitate, durată sau frecvenţă pe baza cărora să poată fi constatat şi cuantificat un miros, constatarea rămânând, în prezent, dependentă în mare măsură de percepţia subiectivă a persoanei sesizate şi de aprecierea agentului constatator la faţa locului”, precizează compania, într-un comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.

În acest context, operatorul privat care asigură serviciile publice de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare în Municipiul Bucureşti consideră că rezultatele analizelor probelor prelevate atât din secţiunea de monitorizare a staţiei, cât şi din emisar (râul Dâmboviţa), în care este evacuată apa uzată epurată, au indicat valori mult sub limitele prevăzute de Directiva Europeană aplicabilă

„Uşile halei de deshidratare sunt deschise temporar exclusiv pentru extragerea containerelor de nămol, operaţiune necesară în procesul tehnologic de exploatare. Situaţia menţionată în raport a fost observată de comisarii GNM în timpul controlului efectuat în intervalul 19 – 21 august, ulterior episodului din 17 – 18 august, iar presupunerea că uşile ar fi fost menţinute deschise în mod curent nu rezultă dintr-o constatare directă. Hala de deshidratare a nămolului este prevăzută cu un sistem dedicat de ventilaţie, captare şi tratare a aerului viciat: două unităţi asigură introducerea aerului curat, iar aerul viciat este captat şi direcţionat către instalaţia de dezodorizare printr-un sistem de extracţie cu o capacitate de 95.000 mc/h. Aceste instalaţii şi modul lor de funcţionare au fost prezentate reprezentanţilor GNM în timpul controlului. De asemenea, aprecierile privind condiţiile din interiorul halei sunt formulate pe baza percepţiei directe, fără a fi susţinute de măsurători specifice. Referirea la o „atmosferă puternic viciată”, de exemplu, nu este însoţită de rezultate ale unor măsurători, în timp ce determinările disponibile, efectuate periodic de către un laborator acreditat conform obligaţiilor legale, privind calitatea aerului la locul de muncă din această zonă, nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor aplicabile”, susţin reprezentanţii companiei.

De asemenea, aceştia afirmă că funcţionarea cu un nivel redus în rezervoarele de biogaz nu are niciun impact asupra calităţii aerului, inclusiv la nivel olfactiv.

„În aceste condiţii, Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Staţiei de Epurare Glina nu este susţinută de datele tehnice şi de rezultatele analizelor disponibile, care nu indică disfuncţionalităţi care să demonstreze o legătură de cauzalitate între operarea staţiei şi episodul din 17 – 18 august. Prin urmare, compania respinge ferm asocierea staţiei de epurare cu sursa de provenienţă a disconfortului olfactiv. De altfel, Apa Nova va contesta în instanţă, în termenul legal, procesul-verbal de contravenţie întocmit cu ocazia controlului şi va pune la dispoziţia autorităţilor competente toate datele şi argumentele tehnice necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate (ex. buletine de analiză pentru apa epurată, determinări de noxe profesionale etc.)”, se mai arată în comunicat.