De ce nu-i primesc fraţii lor arabi pe refugiaţii din Siria

Europa fierbe în faţa valului de refugiaţi dislocaţi de războiul din Siria. Dezbaterea legitimă este, ca de obicei, eclipsată de reacţii primitive - se remarcă aici în special reflexul xenofob vizibil atât în centrul şi estul Europei, cât şi dincolo de Canalul Mânecii, unde în încercarea de a-l masca se face uz, la fel ca în cazul imigranţilor români şi bulgari, de paranoia deficitului bugetar şi a ocupării puţinelor locuri de muncă de către străini. Nu punem la socoteală teama francezilor, aflaţi încă în stare de şoc după cele trei atentate teroriste cu care au avut de-a face de la începutul acestui an. La deranjul xenofob de la extremele Europei se adaugă autismul elitelor din inima proiectului european, care, au paralizat odată ce au ajuns în situaţia să aplice "acasă" principiile pe care le-au predicat de atâtea ori altora - drepturile omului şi legislaţia UE în domeniul refugiaţilor de război şi ai azilanţilor politici.
Economica.net - lun, 07 sept. 2015, 21:03
De ce nu-i primesc fraţii lor arabi pe refugiaţii din Siria

În presă şi pe internet abundă, ca de obicei, imagini menite să polarizeze dezbaterea. Copii înecaţi, oameni asfixiaţi în camioane, ambarcaţiuni improvizate încărcate cu sute de oameni care se scufundă, fără speranţă, în mare. Ciocniri între refugiaţii ajunşi la civilizaţie şi forţele de ordine, un sirian îi ameninţă pe unguri „be careful”, mulţimi de „tuciurii” scandând pe limba lor, toţi sunt bărbaţi tineri, cu constituţie atletică, fără ocupaţie. Imagini care descriu tragedia umană de la frontierele Europei şi teama de necunoscut a populaţiei băştinaşe, dar nu contribuie constructiv la o dezbatere de o complexitate greu de cuprins.

ECONOMICA.NET ţine să sublinieze că prin acest articol ne propunem să tratăm tema abordată în titlu, şi nu criza imigranţilor pe de-a-ntregul – în Europa vin nu doar refugiaţi din Siria şi alte locuri răvăşite de ororile războiului, precum Afganistan sau Eritrea, ci şi imigranţi din teritorii precum Pakistan, Bangladesh, Maroc, atraşi de o viaţă mai bună.

De ce nu se duc sirienii la vecinii lor

În ultimele zile, a devenit tot mai zgomotoasă, inclusiv pe reţelele sociale din România, constatarea cu ton de reproş că refugiaţii nu se duc „la ai lor”. De ce nu sunt primiţi de ţări ca Arabia Saudită, Qatar, Kuweit sau Emirate, aparent apropiate cultural şi îmbogăţite cu „petrodolari”. De ce nu se duc acolo. Explicaţia cea mai la îndemână, cel mai des întâlnită – articulată direct sau insinuată în postări pasiv-agresive pe social media – sună familiar pentru est-europeni. Vin la bunăstare, vin după ajutoare sociale, vin unde au ce fura, unde umblă câinii cu covrigi în coadă.

Sute de mii de sirieni încearcă să ajungă la mai bine în vestul şi nordul Europei, asumându-şi că ar putea plăti preţul suprem înfruntând marea în ambarcaţiuni care nu au fost proiectate pentru călătorii în larg, de multe ori plute primitive şi bărci improvizate.

Pentru refugiaţii sirieni, îndepărtata Germanie, cu sunetele nefamiliare ale unei limbi nordice şi obiceiurile ei complet străine, este mai aproape decât statele arabe din Golf bogate în petrodolari, deşi împărtăşesc aceeaşi cultură, limbă şi religie. Sunt, evident, convinşi că vor fi mai bine primiţi de străinii din Europa decât de „fraţii” lor din spaţiul musulman. Ba chiar, în mod paradoxal, este mai greu să ajungă în siguranţă acolo, şi să fie în siguranţă după ce vor fi ajuns.

Statele arabe din Golf au fost foarte active în conflictul din Siria. Grupările rebele care luptă împotriva regimului Assad au primit armament, finanţare şi combatanţi. Printre aceste grupări se numără şi facţiuni extremiste, unele afiliate mişcării Statul Islamic (ISIS, ISIL, Califatul Islamic), secta jihadistă sunită admonestată până şi de gruparea Al-Qaeda pentru brutalitatea cu care îi tratează chiar pe fraţii lor suniţi.

În esenţă, războiul din Siria este un conflict de sectă. A început în urmă cu patru ani, în contextul „primăverii arabe”. La început război civil, conflictul a degenerat rapid în luptă de sectă după afilierea unor grupări rebele la Statul Islamic, mutare care a transformat conflictul într-unul tripartit. Minoritatea alawită, o doctrină derivată din islamul şiit, guverna o ţară cu populaţie majoritar sunni sau suniţi, cealaltă mare confesiune a islamului. Majoritatea locuitorilor statelor Golf sunt de confesiune sunită. Majoritatea refugiaţilor care pleaă din Siria sunt musulmani suniţi.

Iordania, Turcia şi Libanul găzduiesc cele mai mari tabere de refugiaţi sirieni, finanţate parţial şi de statele arabe din Golf, care însă nu primesc imigranţi în număr mare, selectând cu atenţie, de la caz la caz, pe cine lasă să treacă frontiera. Se practică acordarea de permise de şedere pe termen lung sirienilor care au rude în ţările respective.

„Sunt foarte indignat cu privire la atitudinea ţărilor arabe, care se tăvălesc în bani dar primesc foarte puţini refugiaţi. Ţări ca Arabia Saudită. Este scandalos”, a declarat ministrul de Finanţe al Danemarcei, Claus Hjort Frederiksen, într-un interviu acordat Bloomberg.

Emiratele Arabe Unite au acordat ajutoare de peste jumătate de miliard de dolari şi finanţează o tabără de refugiaţi din Iordania şi una în nordul Irakului, a precizat pentru Bloomberg un oficial guvernamental din Emirate, care a precizat că este în interesul sirienilor să rămână aproape de ţara lor, pentru a se putea întoarce şi reconstrui după ce trece războiul.

Criticile vin inclusiv din interior. O caricatură publicată în Arabia Saudită înfăţişează un Golf Persic înconjurat de sârmă ghimpată care admonestează europenii pentru că nu primesc refugiaţi. Un important lider religios din Arabia Saudită a reproşat statelor arabe cu resurse că nu primesc refugiaţi. Un caricaturist palestinian care trăieşte în Suedia a publicat o imagine în care refugiaţii sunt împinşi de vecinii lor către o mare plină de rechini.

Sauditul Tariq Al Shammari, şeful grupului de lobby Council of Gulf International Relations, respinge criticile drept incorecte.

„Europenii au ignorat conflictul din Siria până când criza a ajuns pe ţărmurile lor”, a punctat el pentru Bloomberg.

Siria nu este străină arabilor din Golf. Înainte de izbucnirea războiului civil, Damascul a fost o destinaţie populară pentru cei aflaţi în căutarea unui mod de viaţă mai liberal, greu de digerat în culturile conservatoare de acasă.

Ţările din Golf resping refugiaţii sirieni şi din considerente de securitate şi demografice. În multe cazuri, populaţia nativă este minoritară, iar orice intrare masivă de imigranţi poate înclina balanţa într-o direcţie nefericită. În plus, într-o regiune caracterizată de instabilitate constantă şi perioade de violenţă intensă, guvernele arabe trebuie mereu să fie mereu atente la infiltrări şi influenţe externe. Până la urmă, soarta regimului Assad, care se apără cu disperare într-o baie de sânge, poate servi şi drept exemplu.

Războiul din Siria a dislocat peste 6 milioane de oameni pe plan intern, iar 4 milioane de sirieni au fugit din ţară în ultimii patru ani, potrivit datelor ONU. Jumătate dintre refugiaţi sunt în Liban, Iordania, Irak şi Egipt, 1,9 milioane au ajuns în Turcia şi câteva zeci de mii în Africa de Nord. În Arabia Saudită trăiesc 500.000 de sirieni.

Pe ţărmurile Italiei şi Greciei au ajuns de la începutul acestui an peste 300.000 de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, o bună parte dintre ei sirieni. Cei mai mulţi vor să ajungă în vestul şi nordul Europei.

Te-ar mai putea interesa și
Sârbii din Kosovo ameninţă că îşi vor declara în mod unilateral autonomia
Sârbii din Kosovo ameninţă că îşi vor declara în mod unilateral autonomia
Liderul etnicilor sârbi din nordul Kosovo a avertizat că această minoritate ar putea să-şi declare în mod unilateral autonomia, indiferent de negocierile care au loc sub medierea Uniunii......
Cel mai puternic leu în faţa euro din ultimul an şi patru luni – Curs BNR vineri, 12.08.2022
Cel mai puternic leu în faţa euro din ultimul an şi patru luni – Curs BNR vineri, 12.08.2022
BNR a anunţat, vineri, 12 august 2022, un curs de referinţă de 4,8909 lei/euro, 4,7450 lei/dolar, 5,7696 lei/liră sterlină, ...
Autostrada Bucureștiului: UMB începe marți lucrările pe lotul 2 Corbeanca – Afumați UPDATE
Autostrada Bucureștiului: UMB începe marți lucrările pe lotul 2 Corbeanca – Afumați UPDATE
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a anunțat vineri că pe Lotul 2 din nordul Autostrăzii de Centură a Capitalei ...
România, cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie
România, cea mai puternică scădere a producţiei industriale din UE, în luna iunie
Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, ...