Centrala de la Cernavodă este aproape de punctul critic. Debitul Dunării, la jumătate faţă de normal

Debitul Dunării la intrarea în ţară se situa ieri la puţin sub 2.900 de metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală pentru luna iulie, de 5.350 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie. În această săptămână debitul va coborî şi mai mult, până la 2.700 de metri cubi pe secundă. Iar prognozele pentru următoarea lună nu sunt deloc încurajatoare, debitele urmând să scadă şi mai mult, pentru că temperaturile se vor păstra ridicate, precipitaţiile se vor păstra la niveluri extrem de reduse şi, cel mai important, ţările din amonte, precum Serbia sau Ungaria, vor înregistra temperaturi extreme şi ploi extrem de reduse, potrivit prognozelor. În aceste condiţii, activitatea Centralei Nucleare de la Cernavodă este pusă în pericol, pentru că, la 2.000 de metri cubi pe secundă debitul Dunării la intrarea în ţară, nu mai este suficientă apă în bazinul centralei de la Cernavodă pentru răcirea reactoarelor, iar atomocentrala trebuie să se închidă. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, în 2003, când, la 1.900 de metri cubi pe secundă, Cernavodă s-a închis.

“Încă nu avem probleme, dar prognozele sunt neliniştitoare. Sperăm să nu scadă debitele încă şi mai mult. Dacă totuşi se va întâmpla, oricum Sistemul Energetic Naţional va rezista”, arată Octavian Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional. Potrivit acestuia, un potenţial deficit de 1.400 de MW provenit din oprirea Cernavodă poate fi compensat prin pornirea unor grupuri suplimentare termo pe gaz sau cărbune

Potrivit prognozelor hidrologice, toate cotele râurilor din România sunt în scădere în această săptămână. În schimb, gradul de umplere al lacurilor este la un nivel decent, circa 60%. Aşadar, Hidroelectrica nu are, deocamdată, probleme cu funcţionarea, chiar dacă o face la niveluri mai mici decât în mod normal.

Sistemul Energetic Naţional poate rezista fără probleme la consumuri energetice interne de până la 9.000 – 9.500 de MWh. Ce depăşeşte această valoare prezintă riscuri de sincope zonale.

Producţia de energie din aceste zile este situată, în timpul zilei, în medie, la niveluri orare de 8.300 – 8.600 de MW. Pe primul loc sunt termocentralele, urmate de Hidroelectrica, Cernavodă şi regenerabilele.