Decizia definitivă în dosarul Poşta Română ar putea fi dată în 24 ianuarie

În timpul dezbaterilor, procurorul DNA le-a cerut celor cinci judecători anularea deciziei de achitare în cazul lui Tudor Chiuariu, dar şi a deciziei luate în cazul lui Zsolt Nagy şi condamnarea celor doi la pedepse cuprinse între limitele speciale ale infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv la o pedeapsă cuprinsă între 5 şi 15 ani de închisoare.

La rândul lor, avocaţii celor doi au arătat că acuzaţiile DNA nu sunt probate de actele şi dovezile de la dosar şi au cerut achitarea tuturor celor implicaţi în acest dosar.

După pledoariile finale, dar şi după ultimul cuvânt al celor inculpaţi în acest caz, completul de cinci judecători a rămas în pronunţare şi a amânat luarea unei decizii definitive în acest caz pentru 24 ianuarie.

În 27 noiembrie 2012, fostul ministrul al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost achitat, în acest dosar, pentru abuz în serviciu, de un complet de trei judecători ai ICCJ. Instanţa supremă a reţinut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy a fost condamnat, tot la fondul dosarului, la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.

În acest dosar au mai fost condamnaţi Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), care a primit şase ani de închisoare, Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR – cinci ani şi jumătate de închisoare, Emanoil Lepădatu, directorul economic executiv al CNPR – cinci ani de închisoare şi Ioan Folfă, administratorul societăţii Topcadex 99 – un an de închisoare cu suspendare.

Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a „clarifica” situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel firma menţionată.

Prejudiciul în acest caz este estimat de DNA la 8.619.787 de euro.