Decizie definitivă: Organismul care mediază conflictele bănci-clienți nu e pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Ce urmează pentru CSALB?

CSALB a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Societatea va continua să funcționeze în baza OG nr.38/2015 În 2018, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a intentat proces Ministerului Economiei care a refuzat CSALB dreptul de înscriere pe lista organismelor SAL, fapt care a împeidicat societatea să se pocupe, de exemplu și de soluționarea litigiilor transfrontaliere. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că CSALB a pierdut posibilitatea de înscriere în SAL. Totuși, instituția va continua să funcționeze, în baza ordonanței de guvern prin care a fost înființată.
Gabriela Ţinteanu - J, 16 ian. 2025, 15:55
Decizie definitivă: Organismul care mediază conflictele bănci-clienți nu e pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Ce urmează pentru CSALB?

În contextul deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) din România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) face următoarea precizare: ”până la clarificarea situației privind funcționalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăți în relația cu operatorii economici financiar- bancari, se pot adresa Direcției de Soluționare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamație pe platforma specială a acesteia

DSAL instrumentează reclamațiile primite de la consumatori, prin intermediul platformei sale speciale, exclusiv pe cale amiabilă și cu titlu gratuit.

Reprezentanții CSALB au arătat că:

CSALB a fost înființat și funcționează legal în baza prevederilor OG nr.38/2015 (articolele 21–24 sunt dedicate în mod exclusiv Centrului de soluționare alternativă a litigiilor din sistemul bancar și nu sunt singurele care se referă direct la CSALB) și va funcționa în continuare în sfera concilierii relației consumatori–bănci/IFN-uri în temeiul dispozițiilor legale precizate;

De asemenea, ”CSALB a fost în mod intenționat organizat ca entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ), tocmai pentru a asigura echilibrul/echidistanța demersurilor de conciliere organizate pentru rezolvarea problemelor dintre consumatori și bănci/IFN-uri”, arată instituția.

Finanțarea Centrului SAL Bancar respectă întru totul prevederile Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului (privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum): astfel, punctul 46 din expunerea de argumente a Directivei arată: ” (…) entitățile SAL ar trebui să fie încurajate să ia în considerare în mod special formele private de finanțare (…) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca întreprinderile sau organizațiile profesionale sau asociațiile de întreprinderi să finanțeze entități SAL”;

Centrul de Soluționare a Litigiilor arată în continuare că, procesul în contencios administrativ a fost inițiat în august 2018, de către CSALB, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei (la acea dată acest minister era autoritatea competentă), prin care era refuzat dreptul CSALB de a fi înscris pe lista organismelor SAL; de asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-și rezolve și problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România.

”Procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcționării CSALB, iar toate alegațiile referitoare la componența și functionarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015: “(1) Colegiul de coordonare îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.” (această condiție a fost îndeplinită în permanență, în întreaga perioadă de activitate a Centrului)”, precizează reprezentanții CSALB.

În acest moment CSALB nu a primit motivarea deciziei emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în faza de recurs, iar după primirea motivării, ”o vom analiza și vom decide asupra a ceea ce este de făcut în continuare (în sensul înregistrării CSALB pe lista entităților SAL).

CSALB a reușit până acum să gestioneze problemele întâmpinate cu băncile de peste 5.000 oameni/consumatori (sunt aproximativ 5.050 dosare de conciliere soluționate în perioada: 2016-2024) și a obținut beneficii de aproximativ 14 milioane EUR în favoarea consumatorilor, toate acestea cu un număr mic de personal.

Conform prevederilor ordonanței precizate (art. 21 alin. 2), CSALB este o entitate unică în România pentru consumatorii de servicii financiar–bancare, de aceea consumatorii accesează serviciile CSALB într-un număr din ce în ce mai mare, mai ales că tot procesul de conciliere este gratuit și rapid pentru ei, iar soluțiile de conciliere sunt identificate de conciliatori reputați (avocați, profesori universitari, juriști, economiști), care respectă condițiile de independență și imparțialitate în fiecare cauză pe care o gestionează.

CSALB a manifestat întotdeauna deschidere către asociațiile de consumatori inclusiv în ceea ce privește eventualele demersuri ale acestora de a-și desemna un reprezentant în Colegiul de coordonare (reprezentanții asociațiilor de consumatori au însoțit în anii trecuți CSALB în caravanele de informare desfășurate în țară și în conferințele organizate de CSALB).

”CSALB a acționat întotdeauna cu transparență și o va face în continuare: pe site-ul csalb.ro sunt postate trimestrial rapoartele de activitate, sunt organizate anual conferințe de presă care prezintă activitatea din anul anterior, sunt transmise cel puțin lunar comunicate de presă în legătura cu diverse aspecte ale activității desfășurate, inclusiv din perspectiva educației financiare etc”, precizează instituția.

 

Te-ar mai putea interesa și
Parcurile eoliene care vor fi finalizate în anul 2026 în România. Vor fi aproape 500 MW nou-instalați, cine pune noile turbine
Parcurile eoliene care vor fi finalizate în anul 2026 în România. Vor fi aproape 500 MW nou-instalați, cine pune noile ...
Mai multe parcuri eoliene de mari dimenisuni, începute în trecut, ar urma să fie finalizate în acest an. Doar socotind proiectele identificate de noi, la finalul anului vom avea în plus spre 500......
Diana Buzoianu a sesizat ANI cu privire la un posibil conflict de interere a unui director din cadrul Romsilva, caz semnalat de BEI
Diana Buzoianu a sesizat ANI cu privire la un posibil conflict de interere a unui director din cadrul Romsilva, caz semnalat ...
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat, luni, că a sesizat Agenţia Naţională de Integritate (ANI) într-un nou ...
Bursa de la București a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de luni, cu un rulaj de aproape 170 de milioane de lei
Bursa de la București a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de luni, cu un rulaj ...
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis cu creşteri de peste 2% pe aproape toţi indicii şedinţa de tranzacţionare ...
Despre Justiție, fără patimă (V). Reforma începe și se termină cu cetățeanul
Despre Justiție, fără patimă (V). Reforma începe și se termină cu cetățeanul
Reforma justiției este adesea discutată ca un exercițiu tehnic, rezervat profesioniștilor sistemului. În realitate, ...