Decizie definitivă: Organismul care mediază conflictele bănci-clienți nu e pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Ce urmează pentru CSALB?

CSALB a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Societatea va continua să funcționeze în baza OG nr.38/2015 În 2018, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a intentat proces Ministerului Economiei care a refuzat CSALB dreptul de înscriere pe lista organismelor SAL, fapt care a împeidicat societatea să se pocupe, de exemplu și de soluționarea litigiilor transfrontaliere. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că CSALB a pierdut posibilitatea de înscriere în SAL. Totuși, instituția va continua să funcționeze, în baza ordonanței de guvern prin care a fost înființată.
Gabriela Ţinteanu - J, 16 ian. 2025, 15:55
Decizie definitivă: Organismul care mediază conflictele bănci-clienți nu e pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor. Ce urmează pentru CSALB?

În contextul deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) din România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) face următoarea precizare: ”până la clarificarea situației privind funcționalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăți în relația cu operatorii economici financiar- bancari, se pot adresa Direcției de Soluționare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamație pe platforma specială a acesteia”

DSAL instrumentează reclamațiile primite de la consumatori, prin intermediul platformei sale speciale, exclusiv pe cale amiabilă și cu titlu gratuit.

Reprezentanții CSALB au arătat că:

CSALB a fost înființat și funcționează legal în baza prevederilor OG nr.38/2015 (articolele 21–24 sunt dedicate în mod exclusiv Centrului de soluționare alternativă a litigiilor din sistemul bancar și nu sunt singurele care se referă direct la CSALB) și va funcționa în continuare în sfera concilierii relației consumatori–bănci/IFN-uri în temeiul dispozițiilor legale precizate;

De asemenea, ”CSALB a fost în mod intenționat organizat ca entitate cu personalitate juridică proprie (autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ), tocmai pentru a asigura echilibrul/echidistanța demersurilor de conciliere organizate pentru rezolvarea problemelor dintre consumatori și bănci/IFN-uri”, arată instituția.

Finanțarea Centrului SAL Bancar respectă întru totul prevederile Directivei 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului (privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum): astfel, punctul 46 din expunerea de argumente a Directivei arată: ” (…) entitățile SAL ar trebui să fie încurajate să ia în considerare în mod special formele private de finanțare (…) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca întreprinderile sau organizațiile profesionale sau asociațiile de întreprinderi să finanțeze entități SAL”;

Centrul de Soluționare a Litigiilor arată în continuare că, procesul în contencios administrativ a fost inițiat în august 2018, de către CSALB, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei (la acea dată acest minister era autoritatea competentă), prin care era refuzat dreptul CSALB de a fi înscris pe lista organismelor SAL; de asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-și rezolve și problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România.

”Procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcționării CSALB, iar toate alegațiile referitoare la componența și functionarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015: “(1) Colegiul de coordonare îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen, care se întruneşte valabil în prezenţa a cel puţin 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.” (această condiție a fost îndeplinită în permanență, în întreaga perioadă de activitate a Centrului)”, precizează reprezentanții CSALB.

În acest moment CSALB nu a primit motivarea deciziei emise de Înalta Curte de Casație și Justiție în faza de recurs, iar după primirea motivării, ”o vom analiza și vom decide asupra a ceea ce este de făcut în continuare (în sensul înregistrării CSALB pe lista entităților SAL).

CSALB a reușit până acum să gestioneze problemele întâmpinate cu băncile de peste 5.000 oameni/consumatori (sunt aproximativ 5.050 dosare de conciliere soluționate în perioada: 2016-2024) și a obținut beneficii de aproximativ 14 milioane EUR în favoarea consumatorilor, toate acestea cu un număr mic de personal.

Conform prevederilor ordonanței precizate (art. 21 alin. 2), CSALB este o entitate unică în România pentru consumatorii de servicii financiar–bancare, de aceea consumatorii accesează serviciile CSALB într-un număr din ce în ce mai mare, mai ales că tot procesul de conciliere este gratuit și rapid pentru ei, iar soluțiile de conciliere sunt identificate de conciliatori reputați (avocați, profesori universitari, juriști, economiști), care respectă condițiile de independență și imparțialitate în fiecare cauză pe care o gestionează.

CSALB a manifestat întotdeauna deschidere către asociațiile de consumatori inclusiv în ceea ce privește eventualele demersuri ale acestora de a-și desemna un reprezentant în Colegiul de coordonare (reprezentanții asociațiilor de consumatori au însoțit în anii trecuți CSALB în caravanele de informare desfășurate în țară și în conferințele organizate de CSALB).

”CSALB a acționat întotdeauna cu transparență și o va face în continuare: pe site-ul csalb.ro sunt postate trimestrial rapoartele de activitate, sunt organizate anual conferințe de presă care prezintă activitatea din anul anterior, sunt transmise cel puțin lunar comunicate de presă în legătura cu diverse aspecte ale activității desfășurate, inclusiv din perspectiva educației financiare etc”, precizează instituția.

 

Te-ar mai putea interesa și
Investiție de 20 de milioane de euro la granița cu România: Producătorul Izida Ceramica extinde fabrica și deschide un centru logistic lângă București
Investiție de 20 de milioane de euro la granița cu România: Producătorul Izida Ceramica extinde fabrica și deschide ...
Izida Ceramica, cel mai vechi producător de plăci ceramice din Bulgaria și care a deschis anul acesta o subsidiară în România, investește 20 de milioane de euro în fabrica din Elin Pelin și......
Mai rău ca în pandemie: Cum a blocat atacul cibernetic de la Cadastru vânzările de case și apartamente din toată țara
Mai rău ca în pandemie: Cum a blocat atacul cibernetic de la Cadastru vânzările de case și apartamente din toată țara
Atacul cibernetic de la Cadastru care a avut loc la mijlocul lunii iulie a dus la înregistrarea celui mai mic număr de ...
Plan  european pentru blackout. Vei mai putea plăti cu cardul în caz de pană de curent? Șeful Mastercard dă răspunsul
Plan european pentru blackout. Vei mai putea plăti cu cardul în caz de pană de curent? Șeful Mastercard dă răspunsul
Există un plan european în caz de blackout, inclusiv în ceea ce privește plățile cu cardul. În actualele condiții ...
Nouă baterie de mari dimensiuni, foarte aproape de conectarea la rețea: 254 MWh la Scornicești, cu investor polonezii de la R.Power și constructori românii de la Parapet
Nouă baterie de mari dimensiuni, foarte aproape de conectarea la rețea: 254 MWh la Scornicești, cu investor polonezii ...
Producătorul Independent de Energie (IPP) R.Power se apropie de finalizarea primului său proiect BESS (sistem de stocare ...