Decizie importantă la BNR, cursul valutar forțează un nivel fără precedent. Cele trei momente cheie ale săptămânii – Economiști șefi

Euro/leu a depășit pentru o clipă pragul de 5,090 vineri, 3 octombrie 2025, pe piața interbancară și continuă tendința ascendentă. Luni, pe 6 octombrie 2025, cursul euro leu s-a tranzacționat în prima parte a zilei în jurul valorii de 5,0900 de lei pentru un euro, după ce vineri după amiaza cursul a fluctuat în jurul valorii de 5,0930 – 5,0936 de lei pentru un euro.

Economiștii ING Bank arată că ”Banca  Centrală pare dispusă să tolereze o flexibilitate mai mare decât a arătat anterior, iar piața împinge perechea în sus. Totuși, nu ar trebui să asistăm la o mișcare mai aproape de sau peste 5,1 și ne așteptăm la o activitate mai intensă din partea Băncii Centrale pe piață, în efortul de a preveni presiuni inflaționiste suplimentare”.

Cursul de schimb oficial de luni 6 august a fost stabilit la 5,0886 de lei pentru un euro după ce la începutul săptămânii trecute euro era cotat încă la valor de 5,0700 de lei. În concluzie este foarte probabil ca săptămâna aceasta intervențiile BNR să împiedice euro să sară de pragul de 5,010 lei săptămâna aceasta, chiar dacă piața dă semne de nerăbdare.

Probabil BNR va pune dobânda cheie pe hold, la nivelul de 6,5%, până cel mai devreme în februarie sau mai 2026

Banca Națională a României se reunește pe 8 octombrie 2025. ”Rata dobânzii va rămâne probabil  neschimbată la 6,50%. În absența unor șocuri neașteptate, ne așteptăm ca BNR să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% până în mai 2026, după care ar putea începe un ciclu de relaxare treptată. Până la sfârșitul anului 2026, ne așteptăm ca rata dobânzii de politică monetară să fie de 5,50%. Dacă creșterea economică va fi semnificativ sub așteptări, Banca ar putea amplifica relaxarea mai puțin vizibilă, tolerând un exces de lichiditate și mai mare în sistem”, spune Valentin Tătaru, economis șef ING Bank.

”Se preconizează că BNR va menține ratele dobânzilor neschimbate la ședința din 8 octombrie. Rata anuală a inflației a atins 9,9% în august, ceea ce este probabil peste așteptările NBR. Comunicatul de presă ar trebui să menționeze o revizuire în sens ascendent a perspectivelor inflației pe termen scurt”, precizează Ciprian Dascălu, economist șef BCR, în analiza sa.

O prognoză actualizată a inflației va fi publicată în noiembrie. BNR ar putea menționa și o creștere a PIB-ului mai puternică decât se aștepta în trimestrul II al anului 2025, ceea ce constituie un argument relevant pentru menținerea ratelor dobânzilor. Datele finale despre PIB-ul pentru al doilea trimestru vor fi făcute publice vineri, 10 octombrie 2025.

”Continuăm să ne așteptăm la prima reducere a ratei dobânzii la ședința din februarie 2026, dar acest lucru depinde în mare măsură de perspectivele inflației. Plafonul pentru majorările de preț la produsele alimentare de bază a fost prelungit până în martie 2026, când expiră și plafonul pentru prețurile gazelor naturale. Acești factori sunt principalele surse de incertitudine pentru traiectoria inflației pe termen scurt.

Inflația ar putea atinge din nou pragul de două cifre pentru septembrie. Previziunile BNR vor fi probabil modificate

”În cazul în care BNR va stabili, cu un grad rezonabil de încredere până la momentul publicării Raportului privind inflația din februarie, că inflația este pe cale să revină la banda țintă până la sfârșitul anului 2026, considerăm că Banca Centrală va proceda la reducerea ratei dobânzii. În schimb, dacă această certitudine lipsește, reducerea ratei dobânzii va fi probabil amânată până la ședința din mai”, arată raportul Erste Bank.

Inflația a surprins probabil deja în sens pozitiv față de previziunile anterioare ale băncii centrale, rata anuală ajungând la 9,9% în august. Pe baza proiecției din august, Banca Centrală se așteaptă la 9,2% în septembrie. De aceea, Erste se așlteaptă la o prognoză majorată a inflației în noiembrie.

”Prognozăm o inflație globală de 9,7% până la sfârșitul anului. Estimăm o inflație de bază de 7,5% în termeni anuali la sfârșitul anului 2025. Anul viitor, continuăm să estimăm că rata anuală a inflației va încheia anul ușor peste banda țintă, la 3,7%.”

”Deși profilul inflației rămâne ridicat, nu ne-ar surprinde să vedem o poziție mai conciliantă în următorul comunicat de presă al Băncii. Într-adevăr, în timp ce inflația urmează să atingă din nou pragul de două cifre în septembrie, să încheie anul la 9,6% (prognoza noastră) și să mențină ratele reale negative pentru aproximativ un an, incertitudinile privind perspectivele de creștere economică sunt în mod clar un subiect urgent și pentru factorii de decizie.

Creșterea PIB-ului va depinde în mare măsură de investițiile publice în trimestrele următoare, în cazul în care ultimele decizii privind RRF și prioritizarea investițiilor vor fi puse în aplicare conform planului. Pe de altă parte, consumul privat se îndreaptă deja către un al treilea trimestru dificil (mai multe detalii în ultima noastră notă privind vânzările cu amănuntul)”, arată ultimul raport ING Bank.

Creșterea PIB și reviziuirea ratingului suvern de către S&P

Pe lângă datele oficiale privind o posibilă creștere mai ridicată decât prognoza inițială a PIB-ului în semestrul al II-lea, tot vineri, 10 octombrie, după închiderea pieței, S&P va revizui ratingurile și perspectivele pentru Ungaria și România.

Ratingul Standard & Poor’s (S&P) pentru România este BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă, confirmat în iulie 2025. Aceasta indică un rating de investiții, dar S&P atrage atenția asupra unor riscuri precum vulnerabilitățile finanțelor publice, creșterea datoriei publice, inflația ridicată, deficitele externe mari și incertitudinea politică post-2026.

Detalii ale ratingului S&P: Rating pe termen lung: BBB- (investment grade), Rating pe termen scurt: A-3, Perspectivă: Negativă.

Factori de risc considerați de S&P: finanțe publice vulnerabile: și riscuri la consolidarea fiscală: creștere economică slabă, cu estimări de 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, inflație ridicată, prognozată la 9%, alimentată de prețurile la energie și TVA, deficite externe mari, care rămân un risc constant, datorie publică în creștere, cu o estimare de a depăși 60% din PIB în 2027, cheltuieli mari cu dobânzile și vulnerabilitate în atragerea fondurilor europene, incertitudine politică: legată de strategia fiscală după 2026.

Chiar dacă nu a intrat în Junk, România s-a menținut cu greu anul acesta printre țările recomandate investițiilor, chiar dacă cu perspectivă negativă. Prima retrogradare a prespectivei ratingului de țară a avut loc în decembrie 2024.

Toate cele trei agenții de rating au reconfirmat păstrarea României în categoria țărilor recomandate investițiilor, de două ori în acest an, S&P fiind ultima dintre agențiile care vor trebui să facă acest luycru. Următoarele evaluări vor avea loc la începutul anului viitor.