Declaraţia drepturilor delfinilor. Trebuie consideraţi persoane non-umane, spun oamenii de ştiinţă

Balenele ar fi, de asemenea, incluse pe lista acestei legi, ceea ce va însemna că vânătorii de balene ar putea fi clasificaţi ca ucigaşi, informează Daily Mail.

Toate acestea au fost propuse la conferinţa anuală a Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei de la Vancouver.

Potrivit acestui proiect, chiar şi excursiile pentru observarea balenelor ar fi supuse la relgementări pentru respectarea intimităţii lor, iar companiile de petrol ar trebui să acorde o atenţie mai mare efectului pe care l-ar putea avea proiectele lor asupra vieţii acestor creaturi şi a culturii lor.

„Dovezile ştiinţifice sunt acum suficiente pentru a susţine faptul că delfinii au, la fel ca şi oamenii, conştiinţă de sine, sunt fiinţe inteligente cu emoţii şi personalităţi”, a declarat filozoful Thomas White.

„În consecinţă, delfinii ar trebui să fie consideraţi «persoane non-umane» şi evaluaţi ca indivizi. Din punct de vedere etic, rănirea, uciderea sau capturarea delfinilor sunt greşite”, a adăugat filozoful.

Cei din coaliţie spun că, datorită progreselor în ştiinţă, este clar că delfinii sunt extrem de inteligenţi şi sensibili.

Proiectul de lege prevede pentru fiecare membru individual (cetacee, balene, delfini sau marsuini) dreptul la viaţă. De asemenea, spune că nimeni nu are dreptul de a deţine aceste creaturi sau de a face ceva care aduce atingere drepturilor şi libertăţilor lor.

Delfinul este pe locul doi după om în funcţie de greutatea creierului în raport cu cea a corpului.

Principalul argument în susţinerea acestei declaraţii este faptul că delfinii se pot recunoaşte în oglindă, deci au conştiinţă de sine.

Există, de asemenea, exemple despre suferinţa delfinilor pentru puiul mort, despre faptul că îşi ajută semenii bolnavi hrănindu-i şi despre cooperarea lor cu perscarii atunci când de aici rezultă mâncare şi pentru ei.

În Laguna din Brazilia, când un banc de peşti intră în lagună, delfinii se poziţionează cu faţa spre pescari, aducând peştele în plasele lor. Orice peşte care scapă din plasele pescarilor, oferă o masă uşoară delfinilor.

Cea mai izbitoare dovadă a inteligenţei acestor mamifere probabil că este povestea delfinului Kelly de la un institut pentru studierea mamiferelor marine din Mississippi, care era recompensat cu peşte pentru curăţarea de gunoi a piscinei.

Fiecare „bucată” de gunoi din piscină era recompensată cu un peşte. Pentru a creşte aportul de peşte, Kelly a început să rupă gunoiul în mai multe părţi pe care îl aducea la margine „bucată cu bucată”.

Într-o zi, delfinul a reuşit să prindă un pescăruş şi a fost recompensat cu o porţie mult mai mare de peşte pentru eforturile sale. Kelly a început apoi să folosească din peştele primit ca momeală pentru a prinde alţi pescăruşi în fălcile sale.

Toate aceste tehnici le-a transmis mai departe puilor ei, care apoi au fost asimilate şi de alţi delfini tineri.