Conform statisticii oficiale, principala cauză a scăderii numărului de locuitori l-a reprezentat sporul natural negativ (diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor), de minus 101.800 de persoane, scrie Agerpres.
La 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,768 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2024.
De asemenea, populaţia feminină înregistrată în intervalul analizat era de 9,777 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% faţă de perioada de referinţă.
Datele INS relevă faptul că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) continuându-şi trendul de creştere. Astfel, comparativ cu 1 ianuarie 2024, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% la 20,3%, la 1 ianuarie 2025).
Totodată, ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9%, la 1 ianuarie 2024, la 15,6%, în acest an, timp în care indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 la 130 de persoane vârstnice la o sută de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
În acelaşi timp, raportul de dependenţă demografică a stagnat la 56,1 de persoane tinere şi vârstnice la o sută de persoane adulte, la începutul acestui an.
Referitor la soldul migraţiei internaţionale, la nivelul anului 2024, acesta a fost unul pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 58.800 de persoane.
„(…) România a continuat să fie o ţară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în scădere fată de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populaţia rezidentă a României a fost în scădere faţă de aceeaşi dată a anului anterior”, precizează INS.
Tot în cursul anului 2024, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,6%), cât şi în cel al imigranţilor (58,3%).