Deficitul bugetar a ajuns la 2,89% în primele șapte luni din 2021

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului în curs s-a încheiat cu un deficit de 33,97 de miliarde de lei (2,89% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 49,68 de miliarde de lei (4,71% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă din 2020, a anunţat joi Ministerul Finanţelor.
AGERPRES - joi, 26 aug. 2021, 18:29
Deficitul bugetar a ajuns la 2,89% în primele șapte luni din 2021

„Această evoluţie pozitivă a fost determinată de creşterea veniturilor bugetare cu 1,38 puncte procentuale din PIB (an/an), influenţată în principal de avansul încasărilor din TVA şi fonduri europene, precum şi de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,44 puncte procentuale din PIB, în contexul reducerii dinamicii cheltuielilor de personal. De asemenea, în luna iulie, se remarcă un sold bugetar aproape de zero (- 0,16 miliarde de lei), faţă de – 4,5 miliarde de lei înregistrat în luna iulie 2020”, precizează MF.

Totodată, în perioada ianuarie – iulie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 4,87 de miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,18 miliarde de lei (14,05 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 211,15 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influenţat de încasările reduse din perioada martie – iulie 2020 – ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificaţii şi scutiri), redresarea indicatorilor economici, dar şi de recuperarea parţială a unor categorii de venituri (TVA, contribuţii de asigurări, impozit pe venit şi profit). Cele mai însemnate creşteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA, contribuţiilor de asigurări şi fondurilor europene.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 16,59 miliarde de lei în perioada ianuarie – iulie 2021, consemnând o creştere cu 15,6% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (+46,5%), impozitul pe dividende (+30,2%), respectiv Declaraţia unică (+20,0%).

Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,2%, înregistrând o dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8%.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 73,23 de miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, în creştere cu 13,0% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe venit, evoluţia este superioară dinamicii fondului de salarii şi a fost influenţată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât şi de recuperarea parţială a contribuţiilor amânate la plată în anul trecut.

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile din accize au însumat 19,41 de miliarde de lei în ianuarie – iulie 2021, în creştere cu 17,1% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,2% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice, în condiţiile normalizării consumului de carburanţi faţă de perioada de referinţă, respectiv un avans de 13,7% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susţinută şi de majorarea accizei la ţigarete.

Veniturile nefiscale au însumat 16,92 miliarde de lei în perioada ianuarie – iulie 2021, înregistrând o creştere de 8,6% (an/an), aceasta fiind determinată şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art. 10, alin. (1), lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 14,25 miliarde de lei în primele şapte luni ale anului 2021, în creştere cu 35,5% faţă de nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 245,12 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 9,0%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile de personal au însumat 65 miliarde de lei, în creştere cu 2,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,5% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Din totalul cheltuielilor de personal, plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID – 19 au fost de 70,87 de milioane de lei, precum şi alte cheltuieli de personal, inclusiv sporuri acordate personalului medical şi auxiliar implicat în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 de aproximativ 1,672 de miliarde de lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 32,76 de miliarde de lei, în creştere cu 8,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetul de stat, respectiv 31,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 9,3%, în principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 4,54 miliarde de lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva COVID-19.

Conform MF, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 87,55 miliarde de lei, în creştere cu 9,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 de lei la 1.442 de lei. De asemenea, se reflectă şi majorarea de la 1 septembrie 2020 a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 de lei, precum şi majorările privind alocaţiile de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2020, cu 1 august 2020 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 20% mai mare decât cea plătită în luna iulie 2020, precum şi cu 1 ianuarie 2021 care reprezintă o creştere a alocaţiei cu aproximativ 16% mai mare decât cea plătită în luna decembrie 2020.

Totodată, se continuă plăţile pe măsurile care au fost luate cu caracter excepţional, în domeniul social şi economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID-19. Astfel, până la sfârşitul lunii iulie, s-au plătit pe măsuri active 1,500 miliarde de lei, respectiv 602,61 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, 190,92 de milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 319,23 milioane de lei pentru sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părţi a salariului brut al angajaţilor menţinuţi în muncă, 52,50 milioane de lei sume acordate angajatorilor pentru încadrarea în muncă a unor categorii de persoane, precum şi 334,8 milioane lei indemnizaţii acordate pe perioada reducerii temporare a activităţii pentru profesionişti precum şi pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

De asemenea, se continuă decontările indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăţi restante aferente acestora, astfel că la sfârşitul lunii iulie plăţile au fost de 2,551 miliarde de lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,7 miliarde de lei, o mare parte dintre acestea fiind alocate către transporturi, respectiv subvenţii pentru transportul călătorilor, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 4,4 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile, precum şi indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 15,79 miliarde de lei, cu 31,2% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 25,28 miliarde de lei, în creştere cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 20,41 de miliarde de lei.

De asemenea, se observă o creştere mai accentuată a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 52,75% din totalul cheltuielilor pentru investiţii pe primele şapte luni ale anului 2021.

Totodată, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 186,37 milioane de lei pentru achiziţionarea de produse – stocuri de urgenţă medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecţiei cu coronavirusul SARS-COV-2.

Te-ar mai putea interesa și
Vânzările grupului francez Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, au crescut anul trecut cu 4,3%, dar profitul a rămas unul scăzut, fiind afectat de inflație
Vânzările grupului francez Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, au crescut anul trecut cu 4,3%, dar profitul ...
Lactalis, cel mai mare producător mondial de lactate, a anunţat joi că vânzările au crescut cu 4,3% în 2023, la 29,5 miliarde de euro, dar marja netă a profitului a rămas scăzută, deoarece......
Acord între Hidroelectrica și Masdar din EAU de extindere a scopului societății mixte pe care și-au propus să o înființeze pentru dezvoltarea de proiecte energetice verzi
Acord între Hidroelectrica și Masdar din EAU de extindere a scopului societății mixte pe care și-au propus să o înființeze ...
O delegație a Hidroelectrica condusă de Karoly Borbely, președinte al directoratului societății, participă la vizita ...
Tarifele de transport şi de distribuţie pentru gazele naturale și energia electrică vor intra într-o nouă perioadă de reglementare – Silvia Vlăsceanu (HENRO)
Tarifele de transport şi de distribuţie pentru gazele naturale și energia electrică vor intra într-o nouă perioadă ...
Tarifele de transport şi de distribuţie energie electrică şi gaze naturale vor intra într-o nouă perioadă de reglementare, ...
Și Hidroelectrica testează piața: a scos la vânzare energie cu livrare în 2025, la prețul de 90 de euro/MWh. A vândut-o
Și Hidroelectrica testează piața: a scos la vânzare energie cu livrare în 2025, la prețul de 90 de euro/MWh. A vândut-o
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a ieșit, după multă vreme, la vânzare de ...