Deficitul bugetar a scăzut cu 1,6% după primul trimestru din 2026 – ajustare primară. Declarațiile ministrului Finanțelor

Ministrul a arătat că o recalibrare a indicatorilor economici previzionați pentru 2026 va fi făcută în curând de BNR. Recalibrarea va lua în calcul și criza energetică determinată de războiul din Golf.

„Consider că adevăratul test al leadershipului economic al României în 2026 este capacitatea de a menține traiectoria fiscală și țintele de deficit asumate, protejând în același timp cetățenii și companiile de șocuri majore, fără a cădea din nou în capcana populismului.

În paralel, este esențial să avansăm obiectivul de aderare la OCDE în acest an, să implementăm corect PNRR în anul final, să creștem atractivitatea pentru investițiile străine directe și să menținem credibilitatea pe piețele externe. Acestea sunt elementele centrale ale testului de credibilitate pentru România și nu sunt deloc ușor de realizat”, a declarat Alexandru Nazare la reuniunea The Economist.

„Dificultatea este amplificată de faptul că nu ne confruntăm doar cu o criză internă, precum cea de anul trecut – o criză fiscal-bugetară generată de propriile decizii – ci cu o criză suprapusă, cea energetică, care este de natură globală și europeană, având origini în conflictul din Orientul Mijlociu”, precizează acesta.

Ministrul Finanțelor a arătat că ratele dobânzilor la titlurile de stat au scăzut în ianuarie cu două puncte procentuale, la 6%, pentru ca după izbucnirea războiului din Iran să crească din nou cu 1% și să se situeze la ora actualăî în jurul nivelului de 7%. El arată că, din fericire, împrumutul extern de 5 miliarde de euro asigură necesarul de finanțare al României pe jumătate din anul 2026, ceea ce permite Finanțelor să nu se împrumute deocamdată de pe piața internă la dobânzi ridicate.

Alexandru Nazare a precizat că trebuie să acționăm rapid, coordonat la nivelul întregii Uniuni Europene pentru că, în cazul unui conflict pe termen lung în Iran, inflația se va duce în sus și va afecta toți ceilalți indicatori macroeconomici.

Tocmai de aceea este așteptată de la BNR o recalibrare a indicatorilor din acest an, care să țină cont de efectele războiului din Golf.

La capitolul realizări anul acesta, ministrul Finanțelor a bifat execuția bugetară pe lunile ianuarie, februarie și chiar martie, care arată o reducere cu 1,6% a deficitului bugetar. „Am redus deficitul cash de la 8,7% la 7,6% în 2025, în mai puțin de un an, cu o ajustare primară (fără dobânzi) de 1,6%. Ținta pentru 2026 este de 6,2%, sub plafonul stabilit de Comisia Europeană”, a explicat Nazare.

În noiembrie anul trecut, în Consiliul ECOFIN, România a obțonut aprobarea planului revizuit de redresare și reziliență. A păstrat integral componenta de granturi, în valoare de 13,7 miliarde de euro, a simplificat planul prin reducerea numărului de jaloane de la peste 500 la 390 și am transferat proiecte-cheie – inclusiv Autostrada Moldovei – din componenta de împrumut în cea de grant, reducând astfel presiunea asupra bugetului național, dar menținând investițiile strategice”.

„Vreau să subliniez că disciplina fiscală nu a fost în detrimentul investițiilor – dimpotrivă. În 2025, cheltuielile de investiții au ajuns la 138 de miliarde, în creștere cu 16% față de 2024, iar în bugetul pentru 2026 am crescut spațiul fiscal pentru investiții la 164 de miliarde lei, adică peste 32 de miliarde de euro într-un singur an, echivalentul a aproximativ 8% din PIB”, spune Alexandru Nazare.

„Ecuația pe care a trebuit să o rezolvăm în aprobarea bugetului este clară: investițiile nu necesită doar alocări bugetare, ci și un cadru adecvat. De aceea, am adoptat un pachet de relansare economică în valoare de 5 miliarde de euro, valabil până în 2032”.

„În paralel, trebuie să fim conștienți că fără ieșirea din procedura de deficit excesiv nu putem vorbi despre aderarea la zona euro. Prin urmare, trebuie să menținem disciplina fiscală și traiectoria stabilită, iar acest obiectiv necesită un angajament susținut din partea întregii clase politice, nu doar pe termen scurt, ci pentru următorii 4–5 ani. Este un efort major, dar esențial”, spune Nazare.

„În ultimele zece luni, România a reușit să reducă deficitul, să crească investițiile, să renegocieze planul de redresare, să își mențină ratingul de credit și să avanseze semnificativ în procesul de aderare la OCDE. Am ales un drum dificil și poate nepopular, dar corect: disciplină în loc de deriva, competitivitate în loc de confort, reformă în loc de retorică. Acesta este cursul pe care trebuie să îl menținem.

În primul trimestru, România se află pe traiectoria corectă în raport cu țintele stabilite. Totuși, trebuie să rămânem prudenți, deoarece consumul este în scădere și va rămâne sub presiune în următoarele luni, pe fondul creșterii prețurilor. De aceea, atunci când discutăm despre noi măsuri, trebuie să fim foarte atenți: există multe soluții, dar orice soluție reală trebuie să fie susținută de surse clare de venit”, a mai spus ministrul.