În aceeaşi perioadă a anului trecut, bugetul general consolidat consemna un deficit de 1,04% din PIB. După primele patru luni ale acestui an, deficitul s-a cifrat la 0,28% din PIB.

Potrivit Ministerului Finanţelor, în primele cinci luni ale anului 2014 a avut loc o consolidare fiscală de 0,8% din PIB faţă de primele cinci luni din 2013, respectiv o reducere a deficitului de 5 miliarde de lei, ceea ce creează premisele încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014.

La sfârşitul lunii mai a acestui an, se înregistrează un excedent primar de 0,45% din PIB faţă de un deficit primar de 0,27% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 84,1 miliarde lei, reprezentând 12,7% din PIB, au fost cu 3,7% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creşteri la încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+1,02 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+901,2 milioane de lei), accize (+814,9 milioane de lei), impozitul pe profit (+604,2 milioane de lei), TVA (+277 milioane de lei).

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 5,3%, taxe pe utilizarea bunurilor cu 4,6% şi venituri nefiscale cu 2,1%.

Sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 16% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Potrivit MFP, în bugetul general consolidat, sunt înregistrate numai sumele rambursate aferente proiectelor ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, nefiind incluse şi cele destinate sectorului privat.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 85,65 miliarde lei, s-au redus atât în termeni nominali, cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cât şi în termeni reali, acestea fiind inferioare cu un punct procentual ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 2,3% ca urmare a creşterii salariului minim brut de la 1 ianuarie de la 800 lei la 850 lei şi plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 4,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea înregistrându-se la fondul naţional de asigurări sociale de sănătate, datorită plăţii arieratelor către furnizorii de medicamente, ca urmare a implementării Legii nr. 72/2013 prin care s-a transpus în legislaţia românească Directiva nr. 7/2011 privind combaterea întârzierilor în efectuarea plăţilor comerciale, precum şi plata serviciilor medicale efectuate de spitale.

S-a înregistrat, de asemenea, o reducere semnificativă a cheltuielilor cu dobânzi, cu 6,4% datorită scăderii randamentelor la licitaţiile emisiunilor de obligaţiuni de tip benchmark.

Cheltuielile pentru investiţiile, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,5 miliarde lei, respectiv de 1,14% din PIB, faţă de 10,1 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

'În primele 5 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei. Fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 5 luni ale anului 2014 sunt comparabile cu cele din perioada similară a anului trecut', precizează MFP.

Pentru 2014, autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional /FMI/ au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB atât pe metodologia cash, cât şi pe metodologia ESA a Uniunii Europene. România a încheiat anul trecut cu un deficit al bugetului general consolidat de 2,5% din PIB.