Deficitul de lichiditate decuplează ROBOR de la dobânda BNR şi de la cea a facilităţii de credit. Teoretic, ROBOR nu ar trebui să depăşească 8,5%

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ultimele evoluţii ale dobânzilor de pe piaţa monetară sunt într-adevăr semnificative, amploarea mişcărilor ascendente fiind peste previziunile noastre. Practic, relevanţa dobânzii-cheie este destul de redusă în acest moment. Chiar şi facilitatea de creditare de 5.75% este relativ decuplată de nivelul Robor 3 luni. Aceste mişcări ar putea arăta că piaţa încă anticipează creşteri semnificative de dobândă din partea Băncii Naţionale, dar sunt şi o reflecţie al deficitului de lichiditate din piaţa interbancară. La acestea se adaugă şi necesităţile de finanţare ale Ministerului de Finanţe care, în măsura în care există cerere, „aspira” lichiditate din piaţă şi uneori o injectează înapoi în sistem cu o oarecare întârziere. Pentru perioada următoare nu anticipăm îmbunătăţiri evidente ale situaţiei din piaţa monetară”, a declarat Valentin Tătaru, economist şef al ING Bank.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, este singurul economist din piaţă care a previzionat acum mai bine de o lună că nivelul ROBOR va fi de 8%, în condiţii în care dobânda de politică monetară a BNR este văzută la finalul anului la 7%. Totuşi, majorarea indicatorului interbancar a crescut foarte rapid, mai rapid decât dobnd cheie sau decât nivelul Lombard (nivelul dobânzii percepute de BNR băncilor care apelează la facilitatea de credit de la banca centrală). „ROBOR creşte urmărind tendinţa mai lungă de creştere a inflaţiei. Dobânda BNR a rămas în acest moment mai mică şi decât inflaţia şi decât dobânzile cheie stabilite de celelalte bănci centrale din regiune”, spune Ionuţ Dumitru.

Al doilea element care contribuie la creşterea ROBOR este lipsa de lichiditate. În luna iunie, cifrele BNR au arătat o lipsă zilnică a lichidităţii de 15-16 miliarde de lei. „Piaţa titlurilor de stat urmează în mare parte linia evenimentelor externe”, explică Dumitru în încercarea de a explica de ce nivelul randamentelor a scăzut  în ultimele două săptămâîni cu aproximativ 100 de păuncte de bază, în ciuda lipsei de lichiditate de pe piaţa interbancară. „Pe plan extern a existat un sentiment pozitiv în privinţa recesiunii economice şi investitorii s-au repliat considerând că vor avea randamente pozitive şi că dobânzile vor scădea mai repede decât previzionaseră iniţial”, precizează Ionuţ Dumitru.

Economistul şef al Raiffeisen Bank spune că se aşteaptă ca, la finalul anului, dobânda de politică monetară să fie de 7%, condiţii în care nivelul ROBOR va fluctua între 8% şi 8,5%, în funcţie de maturităţi, trei luni, şase luni sau un an.

ROBOR  la trei luni a crescut vineri, 29 iulie 2022, la 7,97%, faţă de 7,85%, faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi a ajuns la cea mai ridicată valoare din 1 februarie 2010 şi până acum. ROBOR la şase luni a crescut la 8,08%, faţă de 7,97%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cea mai mare valoare din 2 februarie 2010 şi până acum. La începutul anului 2022, ROBOR 3M se afla la 3,02%, iar ROBOR 6M era la 3,14%.