Deficitul în primele două luni din 2026 a fost 0,7% din PIB, la jumătate față de anul precedent. Guvernul anunță și o infuzie de lichiditate de 7,22 de miliarde de lei prin restituirile de TVA

Ministerul Finanțelor a prezentat astăzi execuția bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2026. Aceasta arată un deficit în termeni nominali de 14,23 de miliarde de lei, respectiv 0,70% din PIB, în scădere la jumătate față de deficitul de 30,24 de miliarde de lei, respectiv de 1,58% din PIB, aferent celor două luni ale anului 2025.
Cristian Negrei - J, 26 mart. 2026, 18:10
Deficitul în primele două luni din 2026 a fost 0,7% din PIB, la jumătate față de anul precedent. Guvernul anunță și o infuzie de lichiditate de 7,22 de miliarde de lei prin restituirile de TVA

Această evoluție reprezintă o diminuare de 0,88 de puncte procentuale a deficitului bugetar ca pondere în PIB.

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale au însumat 103,73 de miliarde de lei în primele două luni ale anului 2026, în creștere cu 15,7% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 0,37 puncte procentuale, din care 0,20 puncte procentuale provin din veniturile curente, cu precădere TVA și impozit pe salarii și venit.

Încasările nete din TVA au înregistrat 23,75 de miliarde de lei, în creștere cu 20,6% comparativ cu anul trecut. Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute din TVA, de 20,3% an/an, pe fondul creșterii performanței de colectare. Concomitent, s-a înregistrat o majorare a restituirilor de TVA la 7,22 de miliarde de lei în perioada ianuarie-februarie 2026, comparativ cu 6,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, asigurând o infuzie de lichiditate și mai mulți bani în economie pentru susținerea investițiilor private.

Încasările din impozitul pe venit și salarii au totalizat 13,46 de miliarde lei, înregistrând o creștere de 22,3% față de anul trecut. Aceasta a fost determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de +57,6%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025. Totodată, o evoluție pozitivă a fost consemnată în cazul încasărilor din impozitul pe salarii, de +8,7%, influențate de eliminarea facilităților fiscale pentru sectoarele construcții, agricol, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 35,15 miliarde de lei, în creștere cu 6,0% comparativ cu anul trecut. Dinamica reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât și un transfer efectiv la Pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în ianuarie-februarie 2025.

Veniturile din accize au însumat 6,90 de miliarde lei, cu o contracție de 0,9% (an/an), cauzată de încasările mai reduse din accizele pentru produsele din tutun, în timp ce încasările din accizele pe produsele energetice au crescut cu 13,8%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 87,8% comparativ cu anul trecut.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale, în sumă de 117,96 de miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 1,6% comparativ cu primele două luni din 2025. Ca pondere în PIB, cheltuielile au scăzut de la 6,3% la 5,8%.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 43,18 miliarde de lei în creștere cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele doua luni ale anului 2026, au fost în sumă de 6,97 de milioane de lei.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 de miliarde de lei, aproximativ la același nivel ca anul trecut, atât ca valoare absolută, cât și ca procent în PIB.

Cheltuieli de personal au însumat 27,13 miliarde de lei, în scădere cu 0,98 de miliarde de lei față de față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,3% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 14,43 de miliarde de lei, în scădere cu 2,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 11,20 de miliarde de lei, din care 76,82% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 1,49 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, din care 16,85 de milioane de lei fiind transferați pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici.

Alte cheltuieli au fost de 1,68 de miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Plățile aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile au fost de 9,72 de miliarde de lei, incluzând cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul de Modernizare și PNRR.

Te-ar mai putea interesa și
Guvernul adoptă noi măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, în acord cu PNRR. Este menținut angajamentul privind închiderea capacităților energetice pe bază de cărbune
Guvernul adoptă noi măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, în acord cu PNRR. Este menținut angajamentul privind ...
Guvernul a aprobat, joi, o ordonanţă de urgenţă care introduce noi măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, în acord cu angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi......
Statele arabe din zona Golfului Persic cer să facă parte din orice acord încheiat cu Iranul
Statele arabe din zona Golfului Persic cer să facă parte din orice acord încheiat cu Iranul
Ţările arabe din Golful Persic, bogate în petrol şi gaze, au cerut joi să participe la "orice negociere sau acord" în ...
Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind programul de apărare SAFE, pentru ca România să poată semna contracte de achiziții de armament până la 30 mai 2026
Guvernul a aprobat ordonanța de urgență privind programul de apărare SAFE, pentru ca România să poată semna contracte ...
Guvernul a aprobat, joi, ordonanţa de urgenţă referitoare la programul de apărare SAFE, prevederile vizând crearea condiţiilor ...
Șefa OMC, Ngozi Okonjo-Iweala: Ordinea mondială şi sistemul multilateral pe care îl ştiam s-a schimbat în mod fundamental
Șefa OMC, Ngozi Okonjo-Iweala: Ordinea mondială şi sistemul multilateral pe care îl ştiam s-a schimbat în mod fundamental
Sistemul multilateral s-a schimbat în mod fundamental şi ţările trebuie să se uite spre viitor pentru a stabili cum ...