Deloitte: gazele din Marea Neagră ar trebui să fie o resursă importantă care ar ajuta economic România

„Zona redevenţelor este un subiect destul de arzător şi avem declaraţii contradictorii, inclusiv de la membri importanţi ai partidului de guvernământ. Unul zice într-un fel, unul zice în alt fel. Acum ce se va întâmpla exact nu ştim. Dacă noi ne dorim investiţii în Marea Neagră, tehnologia asta nu o avem, da, cu forarea la mari adâncimi. Sunt vreo 4 companii la nivel global care o au. Dacă vrem să-i convingem să vină aici probabil trebuie să fie o negociere. Dacă vrei să ai sacul de aur îngropat în curte şi să nu faci nimic cu el este una, vrei să-l dezgropi şi să-l foloseşti şi să-l pui în circulaţie, este altceva. Este o decizie politică. Eu sper că până la urmă resursele de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să fie o resursă importantă care ar ajuta economic România, să se ajungă la acea înţelegere prin care să se deblocheze lucrurile acestea şi să înceapă investiţiile deja spre zona de exploatare”, a spus Dan Bădin.

Potrivit estimărilor Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (RBSTA), extracţia gazelor din Marea Neagră ar putea tripla nivelul redevenţelor curente primite de statul român, generând încasări suplimentare de 230 de milioane de euro pe an.

Aceasta în condiţiile în care veniturile la bugetul de stat din redevenţe sunt estimate în 2018 la 140 de milioane de euro.

Companiile arată că există un potenţial de peste şase miliarde de dolari în investiţii pe termen scurt pentru proiecte offshore noi şi în infrastructura aferentă, pe lângă cele două miliarde de dolari deja investite în aceste proiecte în ultimii 10 ani.

În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.