Deşi a rămas sub un mld. euro la tranzacţii, piaţa imobiliară s-a descurcat rezonabil într-un an plin de schimbări politice

Deși valoarea tranzacțiilor imobiliare corporatiste nu a depășit șici în 2019 borna de un miliard de euro, piața imobiliară s-a descurcat rezonabil într-un an tumultos, în care politicul a afectat mediul de business cu decizii controversate. Cu toate astea, segmentele pieței imobiliare au continuat să evolueze în limite rezonabile, în special birourile și spațiile industriale, dar un reviriment a apărut și pe piața hotelurilor.
Economica.net - joi, 19 dec. 2019, 09:07
Deşi a rămas sub un mld. euro la tranzacţii, piaţa imobiliară s-a descurcat rezonabil într-un an plin de schimbări politice

Potrivit Colliers International, la începutul acestui an, scenariul de bază arăta o rată de creștere a PIB-ului de circa 4% pentru România în 2019, condusă în principal de consum. Creșterea PIB-ului cu 4% în primele trei trimestre ale anului 2019, venită în mare parte din consumul populației, a fost în linie cu estimările care au fost, la vremea respectivă, un pic mai optimiste decât cele ale estimărilor băncilor – în jur de 3%.

Așteptările noastre moderat optimiste s-au dovedit a fi adevărate: începutul anului a avut premisele unor tranzacții foarte mari, dar negocierile pentru o serie dintre acestea s-au prelungit în 2020. Volumul total al investițiilor în 2019 se estimează că va fi de aproximativ 0,6-0,7 miliarde euro pe baza tranzacțiilor finalizate (nu doar semnate); dacă ar fi să includem și tranzacția record cu portofoliul de birouri al NEPI Rockcastle (semnată, dar nu încheiată), cumpărat de AFI pentru peste 300 milioane euro, volumul pentru întreg anul ar fi puțin sub un miliard de euro. 2020 va începe pe o pantă ascendentă, cu tranzacții de peste 600 milioane euro care se află într-o etapă avansată de negociere sau care vor fi închise în curând”, spun analiștii Colliers International.

Cu o rată a șomajului care a atins în 2018 valori minime record, sub 4%, diverse segmente imobiliare puteau trece printr-o perioadă mai dificila în 2019. Pentru proprietarii de birouri, acest lucru ar fi însemnat să lupte mai mult pentru chiriași, deoarece aceștia ar fi găsit angajați din ce în ce mai greu, în timp ce jucătorii de pe piața industrială ar fi trebuit să se bazeze tot mai mult pe forța de muncă importată. Iar acest lucru s-a văzut, deoarece ritmul de înființare al locurilor de muncă a fost semnificativ mai lent, reducându-se, în sectorul privat, la jumătate până la sfârșitul anului 2019, comparativ cu începutul anului. Ca urmare a încetinirii procesului de creare de locuri de muncă în 2019, la fel s-a întâmplat și cu cererea netă pentru spații de birouri sau industriale.

Piața de birouri din București

 Scenariul de bază din ianuarie a presupus că cererea de spații moderne de birouri în București va rămâne puternică în 2019. De asemenea, erau așteptări ca rata de neocupare să urce până la maximele ultimilor ani, spre 13% până la sfârșitul anului, ceea ce nu s-a întâmplat, având în vedere că multe relocări au fost de fapt pre-închirieri. Întrucât livrările pe piața de birouri din București vor încheia anul cel mai probabil în jurul a 300.000 mp, putem spune că 2019 a fost un an bun. Gradul de neocupare va ajunge la finalul anului în jurul nivelului de 10,5-11%, dar probabil că va urca mai sus în 2020. 2019 va stabili un alt record – cel al relocărilor din stoc competitiv.

Stocul de spații moderne de depozitare s-a extins cu circa 40% în 2017-2018, la peste 4,2 milioane mp la nivel național, dar această activitate a intrat pe o pantă ușor descendentă în 2019. Cu o cerere de închiriere de peste 300.000 mp în primele trei trimestre ale anului, se pare că 2019 va fi într-adevăr unul solid, însă în umbra recordului din anii precedenți. Chiar și așa, verdictul e favorabil, iar piața industrială și logistică a rămas destul de dinamică în lipsa vreunui eveniment extern negativ care ar fi afectat semnificativ exporturile României.

De asemenea, stocul de retail modern a înregistrat livrări de aproximativ 170.000 mp, sub nivelul de 250.000 mp estimat la începutul anului. Majoritatea întârzierilor au fost mai degrabă legate de construcții. Chiar și această valoare mai mică rămâne una din cele mai bune valori din perioada post-criză; consumul privat a încetinit puțin (în jur de 5% în primele 3 trimestre ale anului 2019), dar încă este cu mult peste rata medie de expansiune a UE.

Piața rezidențială și-a revenit din pumni

Piața rezidențială deja dădea semne de încetinire din 2018, în condițiile în care, spre finalul lui 2017, banca centrală începuse un ciclu de întărire a politicii. O nouă lovitură a venit de la noile limite maxime ale gradului de îndatorare cerute de banca centrală.

Totuși, în 2019, după o primă parte a anului ceva mai dificilă, indicii care măsoara intențiile de cumpărare de locuințe în rândul persoanelor fizice s-au îmbunătățit semnificativ după jumătatea anului, potrivit sondajelor Comisiei Europene, iar prețurile au început să urce din nou cu 5-6% în ritm anual (ceva mai lent în București și ceva mai puternic în orașele regionale dinamice, cum ar fi Cluj-Napoca sau Timișoara).

„Pe piața terenurilor, în schimb, ne așteptam ca anul 2019 să ofere rezultate solide, întrucât loturile bune de teren din orașele mari aveau să întâlnească o cerere suficient de mare, lucru care s-a și întâmplat; alte tendințe (cum ar fi retailerii care se concentrează pe orașe mai mici, dezvoltatorii de birouri care se uită la centrele regionale mari) au rămas valabile. Este adevărat că, deși au fost închise câteva tranzacții mari, altele au rămas blocate în negocieri. Anul 2019 a fost un an bun pentru toate sectoarele imobiliare majore în ceea ce privește activitatea de închiriere sau vânzare, ceea ce înseamnă că cererea de terenuri a fost una decentă și în acest an”, explică analiștii Colliers International.

În fine, la începutul anului 2019 a apărut o creștere a atenției din partea angajatorilor pentru orașele mai mici și regionale. Ritmul de angajări din orașele regionale a continuat să îl surclaseze pe cel din București, însă nu la fel de rapid ca în anii precedenți; această tendință ar trebui să se mențină pe termen mediu. Cluj-Napoca a înregistrat mai multe tranzacții pe piața de birouri, care oferă un vot serios de încredere pentru viitorul orașului. În general, acest lucru înseamnă că tendința regională se menține. 

Te-ar mai putea interesa și
Autostrada Bucureștiului: Asocierea Pizzarotti – Retter, desemnată din nou câștigătoare pe lotul 1 al A0 Nord
Autostrada Bucureștiului: Asocierea Pizzarotti – Retter, desemnată din nou câștigătoare pe lotul 1 al A0 Nord
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a desemnat marți câștigătorul pentru proiectarea și execuția lotului 1 al A0 Nord (17,5 km), a anunțat Cristian Pistol,......
ONRC: Numărul firmelor şi PFA care au intrat în insolvenţă în primele zece luni din 2022 a crescut cu 10%, faţă de perioada similară din anul trecut
ONRC: Numărul firmelor şi PFA care au intrat în insolvenţă în primele zece luni din 2022 a crescut cu 10%, faţă de ...
Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă a crescut cu 10,68% ...
Blinken, despre România: Când apăraţi democraţia de pretutindeni, puteţi conta pe faptul că SUA vă vor fi alături
Blinken, despre România: Când apăraţi democraţia de pretutindeni, puteţi conta pe faptul că SUA vă vor fi alături
Pe lungul său drum către democraţie şi acum, când apără democraţia de pretutindeni, România poate conta pe faptul ...
Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro
Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro
Nota de plată plătită de Europa pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a-i proteja pe consumatori de explozia ...