Despre ce au discutat cel mai mult românii în 2013-studiu Ipsos Research

Subiectele de discuţie ale românilor în 2013 au acoperit cinci teritorii importante: problemele vieţii de zi cu zi (menţionate de unul din doi români), preocuparea pentru un stil de viaţă sanatos (pentru aproximativ 20%), respectiv politică, familie şi timp liber (ultimele trei subiecte cumulând 25% din menţiuni).

Acestea sunt rezultatele unui studiu  făcut de Ipsos Research România, parte a grupului francez Ipsos, locul 3 global între companiile specializate in cercetare de marketing.

Dificultăţile vieţii cotidiene sunt resimţite în principal din cauza neajunsurilor financiare (“lipsa banilor”, “n-am bani” – 13% din menţiuni), scumpiri (menţionate de 10% dintre români), lipsa locurilor de munca (8%), precum şi criza economică în general (5%), potrivit celor de la Ipsos.

Starea de saracie este mult mai vizibila in Moldova, unde oamenii discuta despre criza economica, despre scaderea puterii de cumparare si somaj, intr-o mai mare masura decat romanii din celelalte regiuni.

Pe acest fundal al saraciei, romanii reusesc sa gaseasca modalitati de detensionare care variaza de la negare (“ne vaitam de bani dar toate magazinele sunt pline”) la resemnare si umor negru: “vreau o tara ca afara”, “nu mai trece odata criza, abia imi ajunge salariul”, “fata de cum era inainte, azi tinerii au mai multe posibilitati si pot sa  isi aleaga tara in care sa lucreze”.

“Tinerii de 18-24 ani par sa resimta intr-o mai mica masura aceasta presiune a greutatilor vietii. Sunt si ei preocupati de lipsa locurilor de munca, insa au tendinta sa discute mai mult decat restul populatiei despre moduri de petrecere a timpului liber – vacante, muzica/cluburi, evenimente sportive, dar si despre produse care le asigura un anumit status – telefoane mobile, masini, tehnologie, moda. Tensiunile generate de lipsa banilor si a locurilor de munca sunt ‘refulate’ de catre tineri, prin achizitionarea de produse premium, care ii ajuta sa-si imbunatateasca imaginea de sine”, a declara Laura Lupu, Client Service Manager in cadrul companiei Ipsos Research.

In ceea ce priveste al doilea subiect major, preocuparea pentru un stil de viata sanatos, se observa o puternica influenta a mesajelor din mass-media, o alimentatie sanatoasa insemnand pentru romani consum de fructe si legume, 2 litri de apa pe zi sau consum redus de zahar si grasimi. Discutiile despre stil de viata sanatos au fost mai intense in Bucuresti precum si in orasele mari ale tarii (orase cu peste 200.000 de locuitori).

Trendul bio a prins la romani ca subiect de discutie (in special in partea de Sud-Vest a tarii), produsele din aceasta categorie fiind apreciate ca fiind  mai naturale, mai sanatoase, fara E-uri, insa mai scumpe: “produsele din magazine tind sa urmeze calea de productie bio, adica ne intoarcem la productia mica de acasa”.

 “In mod paradoxal, preocuparea romaneasca pentru produsele bio nu are la baza o motivatie pozitiva, de a ne simti bine, de a fi sanatosi si in forma, ci mai degraba una preventiva – aceea de a nu ne imbolnavi”, considera Laura Lupu. In contextul sistemului de sanatate actual, perceput de romanii intervievati ca fiind “la pamant”, a fi bolnav reprezenta o situatie de vulnerabilitate dificil de gestionat atat din punct de vedere financiar, cat si emotional.

 Un alt subiect dezbatut de populatie este politica (10% dintre mentiuni), romanii facand referire la coruptie/politicieni corupti si la birocratia din Romania. Mentiunile cu privire la viata politica au un ton profund negativ, ilustrat prin expresii ca: “minciunile politicienilor”, “lipsa de incredere”, “conflicte intre politicieni”.

Alte subiecte de interes pentru romani, cu o pondere de 8%, sunt discutiile privind timpul liber (vacante, evenimente sportive, emisiuni TV) sau familia. Timpul liber este un subiect de discutie cu o prezenta mai mare in randul tinerilor din Bucuresti si din partea de Nord-Vest a tarii, in timp ce conversatiile despre familie sunt mai intense in randul segmentului 35-44 ani si graviteaza in jurul copiilor, scolii/gradinitei si activitatilor casnice.

Studiul cantitativ a fost realizat in luna septembrie 2013 pe un esantion de 1.200 de adulti si este reprezentativ la nivel national (varsta, sex, regiune si marime a localitatii). Eroarea de esantionare este de ±2.8%.