Oameni versus roboți, în România. Piața muncii se transformă radical în următorul deceniu. Care sunt cei mai vulnerabili angajați

Conform estimărilor companiei, între 40% şi 50% dintre locurile de muncă existente ar putea fi automatizate, fie integral, fie parţial până în 2030. În România, potenţialul de automatizare al locurilor de muncă este de aproximativ 50-60% din totalul acestora. Acest lucru nu înseamnă că vor dispărea, ci că pot fi schimbate.

Un job complet automatizabil este un job pentru care tehnologia se află într-o etapă de dezvoltare care să ofere un substitut viabil pentru el (de exemplu, o mașină fără șofer). Locurile de muncă automatizate polarizate apar atunci când tehnologia brevetelor a avut un anumit succes, dar se prevede că aceste evoluții vor progresa spre o polarizare, angajații umani fiind necesari acolo unde o interacțiune personală are valoare reală și roboții fiind folosiți acolo unde nu. De exemplu, personalul de servire poate fi înlocuit cu roboți în anumite unități, dar este puțin probabil să înlocuiască chelnerii care oferă o experiență în restaurantele de lux.

Angajările vor creşte în mare parte pentru ocupaţii care necesită educaţie superioară şi cunoştinţe IT&C. Joburile cele mai afectate de către robotizare şi AI sunt joburi care implică sarcini de complexitate redusă, standardizate şi care se repetă cu o frecvenţă mare. De exemplu: lucrătorii din producţie de pe liniile de asamblare, şoferii şi operatorii de unităţi mobile, lucrătorii din industria de minerit şi cei din curăţenie.

Joburile care vor fi tranformate radical vor fi cele care au în componenţa lor sarcini de complexitate medie, dar includ interacţiuni sociale complexe. De exemplu: lucrători în vânzări, lucrători de îngrijire personală, asistenţi servicii clienţi.

Locurile de muncă ce vor fi cel mai puţin afectate sunt cele unde sarcinile implicate sunt foarte complexe şi munca este mai degrabă orientată către muncă de proiect, foarte dificil de standardizat. De exemplu: doctori, manageri în domeniul ospitalității, retail, profesioniști în educație.

Printre cele mai afectate domenii ar putea fi contabilitatea, marketing, relaţii cu publicul.

Constantin Pelehra, Managing Consultant al Horváth & Partners Romania, atrage atenţia asupra sectorului de logistică şi transporturi, în ceea ce priveşte dispariţia unor joburi.

„În logistică şi transporturi în cazul în care adopţia de vehicule autonome va fi răspândită, este posibil să fie chiar eliminate un număr substanţial de joburi. În Romania, acesta un sector important. Impactul AI va merge în rând cu impactul din alte ţări. Vulnerabilităţile fiecărei ţări sunt date de structura economiei. Este greu de făcut o estimare la nivelul pieţei muncii în ansamblu, vor apărea şi multe joburi noi, odată cu dezvoltarea de noi tehnologii”, a spus Pelehra.

Pelehra a mai spus că există un risc şi pentru retail mai ales că marii jucători de pe piaţa din România implementează soluţii de self check out, însă particularitate pieţei din România este că există un segment important de clienţi care încă funcţionează cu bani cash şi car enu se află printre early adopters. „Este de aşteptat ca acest segment să existe şi peste 10 sau 15 ani”.

Etapa de early adopters este acum spre sfârşit şi vom intra în etapa de adopţie în masă a tehnologiilor AI 

Odată cu dezvoltarea AI, companiile se aşteaptă în următoarea periaodă la scăderea costurilor în special pentru funcţiile de customer service, pentru funcţiile din domeniile financiar-contabil, logistică, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă. Totodată, se aşteaptă la creşterea calităţii în special în producţie, logistică, marketing şi customer service. De asemenea, se aşteaptă la creşterea vânzărilor.

Revoluţia AI va conduce la creşterea PIB-ul global cu 1,2 puncte procentuale pe an în fiecare an, fiind cea mai mare creştere adusă vreodată economiei de o inovaţie tehnologică. De exemplu, introducerea internetului în anii ’90 şi 2000 a dus la o creştere de 0,6 puncte procentuale adiţionale, iar introducerea motorului cu abur între anii 1850 şi 1910 a condus la un avans de 0,3 puncte procentuale.

Valoarea adăugată a AI va veni din trei surse, respectiv:

1. Câștigul de productivitate în urma automatizării proceselor de către întreprinderi (inclusiv utilizarea roboților inteligenți și a vehiculelor autonome)

2. Creșterea productivității din partea întreprinderilor care își extind forța de muncă existentă cu tehnologii AI (inteligență asistată și augmentată)

3. Creşterea consmului datorită cererii sporite a consumatorilor rezultată din disponibilitatea unor produse și servicii hiperpersonalizate

Aceste câştiguri vor veni în principal din industria de banking şi asigurări, urmată de retail şi bunuri de consum, precum şi sectorul public şi social. Din punct de vederea al joburilor, cel mai mare câştig vor veni în zona de marketing şi vânzări, urmate de logistică şi producţie, care vor contribui cu peste două treimi din valoarea totală adăugată. 

Ce poate realiza AI în prezent

Există trei feluri de inteligenţă artificială, însă doar una este aplicabilă în viaţa de zi cu zi, celelalte două fiind momentan doar teoretice. În ultimii zece ani progresul acestei tehnologii a fost susţinut de trei domenii cheie: explozia de date, progresul algoritmic şi reșterea exponențială a puterii de procesare și de stocare a datelor. Aşa încât este acum folosit într-o mulţime de aplicaţii din domenii diverse.

De eemplu, pe baza informaţiilor abonamentului de telefonie – câte minute au fost consumate, în ce reţele şi când – şi pe baza unor modele demografice, un AI poate să spună dacă abonatul respectiv rămâne în luna următoare în companie sau va pleca. Acesta aplicaţie este folosită de echipa de vânzări şi de marketing de la toţi operatorii de telefonie mobilă.

Un alt caz este de transofrmare a comenzilor vocale în text, iar această aplicaţie AI este utilizată în recunoaştere vocală, o componentă esenţială în sisteme precum Siri de la Apple sau Alexa de la Amazon.

Pe baza imaginilor şi a datelor primite de la un sistem radar, un AI poate să identifice toate elementele care se află în trafic, diferite obstacole. Aces caz este folosit pentru dezvoltarea vehiculelor autonome.

Ce nu poate face AI la momentul actual

Sunt trei mai categorii de limitări. Prima este cea legată de complexitatea sarcinilor. Un AI nu ar putea să realizeze un studiu de piaţă pentru că această activitate presupune verificarea unor informaţii din surse diverse şi realizarea unui studiu coerent.

De asemenea, nu poate să diagnosticheze o boală anume pe baza unui manual de medicină. Motivul este că nu are un volum de date suficient pe care să îl înveţe, iar într-un manual de medicină sunt date doar câteva exemple din boala respectivă. AI care a ajuns să diagnosticheze pneumonia la nivel de acurateţe umană din radiografiile pacienţilor necesită un volum de sute de mii de fotografii deja clasificate.

Cea de-a treia limitare se referă la absenţa standardizării. Este foarte dificil în acest moment pentru AI să interpreteze semnalele umane din trafic pentru că există varianţii foarte mari, atât la nivel individual, cât şi la nivel cultural.

Horváth & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, prezentă și pe piața din România, începând cu 2005.

Pe piața din România, Horváth & Partners oferă o gamă largă de servicii de consultanță în domeniul performanței la nivel de companie și optimizarea performanței organizațiilor private și publice: de la management strategic și inovație, managementul proceselor și organizare, până la controlling, managementul operațiunilor și achizițiilor, training-uri, consultanță în vânzări și IT.