1EUR = 4.7524 RON | Bucureşti 21 º

IT&C

Dezvoltatorii de jocuri din România speră să-şi dubleze afacerile, la 300 de milioane dolari. Cum au de gând să ajungă acolo

Companiile şi antreprenorii care produc jocuri video în România speră că industria lor poate deveni un brand de ţară şi vor ca românii şi statul român să sesizeze aceeaşi oportunitate.

02 feb, 2018 | ECONOMICA.net

Principalele obstacole asupra cărora dezvotatorii de jocuri încearcă să atragă atenţia se referă la neajunsurile din educaţie şi la necesitatea unui mediu stabil şi predictibil, atractiv pentru investiţii şi care să încurajeze munca.

Investiţiile în educaţie, avantajele fiscale acordate programatorilor şi eventuale programe de susţinere a proiectelor antreprenoriale cu bani publici sunt priorităţile dezvoltatorilor de jocuri în dialogul cu statul român, completate de aceleaşi apeluri pentru stabilitate fiscală şi o bună guvernare transmise, în repetate rânduri, de mediul de afaceri în general. Obstacolele pe care le întâmpină această nişă a industriei de software nu se opresc, însă, aici.

"Avem trei elemente care sunt foarte importante perntru a dezvolta o companie de succes: în România să fie încurajată munca, şi aici avem un mare plus pentru că impozitul pe venit (facilităţile fiscale acordate programatorilor - n.r.) contează foarte mult. al doilea, să fie încurajată educaţia, şi aici avem un mare minus nu doar în industria noastră ci în general. şi a treia, care are legătură cu faptul că mulţi din vest nu vor să trăiască aici, este legată de percepţia oamenilor despre corectitudinea din România", a explicat George Lemnaru, fondator şi CEO al studioului Green Horse Games din Bucureşti, la o masă rotundă organizată de grupul de lobby RGDA (Romanian Game Developers Association).

Educaţia este primul obstacol de care se loveşte un studio de producţie de jocuri din România, indiferent de mărimea investiţiei, din cauza penuriei de game designeri bine pregătiţi şi cu experienţă, care să fie capabili să creeze produse viabile comercial, crede Lemnaru. Astfel, companiile trebuie mai întâi să investească în oameni, să le acorde timp pentru a se dezvolta, iar asta înseamnă că investiţia nu poate fi profitabilă decât pe termen lung, ceea ce nu reprezintă o opţiune viabilă pentru multe startup-uri.

"O altă soluţie ar fi să aduci oameni de afară, unde concurezi cu Barcelona, cu Hamburg şi aşa mai departe. Oamenii din vestul sau din sudul Europei nu prea vor să vină la Bucureşti. Lumea are tendinţa să se mute spre vest, nu spre est".

Atragerea de profesionişti din străinătate pare o problemă privită cu mai mult optimism în cazul multinaţionalelor care şi-au deschis studiouri cu sute de angajaţi în România.

"Cred că România poate să atragă oameni din afara ţării. La EA avem angajaţi din Spania, FInlanda, Olanda, Belgia, care au ales să se mute aici. Cred că este important să menţinem o imagine stabilă a ţării şi o imagine europeană şi astfel am putea deveni un centru care atrage talent din alte ţări", a adăugat Vlad Beu, director în cadrul studioului Electronic Arts (EA) din Bucureşti, care s-a ocupat de dezvoltarea FIFA 18, joc multi-platformă care genereză vânzări estimate la peste un miliard de dolari pe an pentru compania americană.

Bogdan Lucaci, creative manager la Gameloft România, consideră că este nevoie de o "aliniere a stelelor" astfel încât România să se poată urca pe valul expansiunii pieţei globale a jocurilor video.

"Industria de gaming din România poate produce un brand global, cel mai bun joc din lume pe segmentul lui, care poate deveni un brand de ţară, aşa cum Angry Birds a însemnat enorm pentru Finlanda. Rovio (compania care a dezvoltat Angry Birds - n.r.) îşi propune să devină un nou Disney, şi toată lumea îi ia în serios. Putem face asta şi în România. Cred că există expertiza, talentul şi, mai ales, oportunitatea, dar aşa cum în anii '90 a fost nevoie de nişte condiţii specifice care au condus la boom-ul industriei IT, un mix de talent local, sprijin din partea statului şi investiţii, avem nevoie şi acum de o nouă aliniere a stelelor pentru această nouă oportunitate", a comentat Lucaci.

Companiile îndeamnă părinţii să accepte că producţia de jocuri video este o propunere solidă de carieră pentru tineri, şi facultăţile să introducă programe şi cursuri care pot pregăti artişti şi game designeri, de unde în prezent industria atrage oameni mai degrabă pasionaţi şi care se specializează la locul de muncă.

"E nevoie de educaţie, dar şi de predictibilitate, de care ducem lipsă. Mai mult, ne-am obişnuit cu un mod de-a face lucrurile, fiecare pentru el, la mica înţelegere, în timp ce la nivel global am intrat în ultimii ani într-o nouă paradigmă: lumea face lucrurile fără a aştepta neapărat un câştig rapid pe termen scurt, ci pentru o viziune pe termen lung. Avem nevoie şi noi de această schimbare de paradigmă", crede Dragoş Hâncu, fondator şi CEO al Amber, cel mai mare studio independent din România.

Legat de ce poate face statul, pe lângă stabilitatea politică şi predictibilitatea fiscală absolut necesare pentru a atrage investiţii în ţară, creatorii de jocuri aduc exemplul apropiat al Polonei, unde o companie locală, cu acţionariat polonez, pornită ca un proiect antreprenorial, a dat un brand global prin "Witcher 3", unul dintre cele mai bine vândute jocuri la nivel mondial în fiecare din ultimii trei ani, care aduce deja în ţară sute de milioane de euro pe an.

"Polonia conduce plutonul în regiune. Are ceea ce ne-am dori să avem şi noi şi este un bun exemplu de sprijin din partea guvernului pentru industrie. Guvernul a sesizat potenţialul industriei de jocuri ca subset al industriei IT şi a făcut focus şi pe industria de jocuri, promovată chiar la nivel de premier. Sistemul de grant-uri pentru dezvoltarea de jocuri în Polonia este de referinţă la nivelul europei şi arată clar că funcţioneaă. Nu este vorba doar de bune intenţii şi de bani cheltuiţi, ci de rezultate concrete.

Vedem asta şi în Anglia, şi în America, spre exemplu în statul Louisiana, dar poate cel mai bun exemplu la nivel global este Canada, care a ajuns cea mai importantă ţară la nivel mondial în producţia de jocuri. La canada mai este interesantă şi sinergia dintre industria de jocuri şi cea de film. Dezvoltarea de jocuri este IT, dar este şi industrie creativă şi generează sinergii cu artele, muzica, literatura, filmul.

Cel mai important lucru este că aceste colaborări între privat şi sprijinul statului au generat produse de succes recunoscute la nivel global. În spatele acestor succese curg o grămadă de cifre, de la tax breaks la vânzări, dar produsul este cel mai important - că cineva din australia se bucură de un produs dezvoltat în Polonia. Aceste poveşti de succes sunt cuantificabile şi prin numere, dar cea mai importantă mi se pare relevanţa globală a produsului", a explicat Bogdan Lucaci de la Gameloft.

Statul promite că va veni în întâmpinarea nevoilor industriei IT, pentru început, prin realocarea a 20 de milioane de euro de la alte programe din fonduri UE.

"Pentru companiile mici de IT, sunt foarte multe programe europene care le acordă finanţare (...) Procedura de accesare a fondurilor europene este una destul de dificilă, dar firmele mici au nevoie de această finanţare pentru a îşi implementa proiectele. Încercăm să realocăm în jur de 20 de milioane euro de la alte programe pentru a venit în sprijinul inovării din sectorul IT&C", a spus Ionuţ Andrei, secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, prezent la întâlnire. El a încurajat companiile şi antreprenorii din domeniu să vină cu propuneri către guvern.

Discutţiile au avut loc săptămâna trecută, în cadrul primei ediţii a Bucharest Gaming Week. Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a ajuns la afaceri de 150 de milioane de dolari, cu peste 6.000 de angajaţi, şi estimează că poate ajunge, în câţiva ani, la o cifră de afaceri de 300 de milioane de dolari.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO