Disensiuni în cadrul coaliției de guvernare germane din cauza planului Comisiei Europene privind definirea energiei verzi

Propunerea Comisiei Europene ce menţionează că unele centrale nucleare şi o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil ar putea să fie considerate proiecte ”verzi” a fost îndelung aşteptată, dar ea se dovedeşte acum a fi controversată şi evidenţiază diviziunile între statele UE în această chestiune. Astfel, în timp ce Franţa conduce grupul de ţări care doresc ca energia nucleară să fie considerată sustenabilă, Austria se opune acestei abordări şi a ameninţat cu acţiuni legale împotriva Comisiei Europene.

Până în prezent, Germania, care are în plan să renunţe complet la energia nucleară până la sfârşitul anului 2022, s-a opus includerii acesteia în lista UE cu energiile sustenabile, dar s-a arătat favorabilă includerii gazelor naturale în rândul investiţiilor care să fie considerate ”verzi” în perioada tranziţiei către neutralitatea emisiilor de CO2.

După apariţia planului Comisiei Europene în ultima zi a anului 2021, politicieni din rândul Verzilor şi Partidului Social-Democrat German (SPD) au respins ferm propunerile acesteia. În schimb, a treia formaţiune din noua coaliţie de la Berlin, Partidul Liberal-Democrat (FDP), are o poziţie mai nuanţată.

”Comisia Europeană riscă să blocheze şi să afecteze investiţiile cu adevărat sustenabile în favoarea energiei nucleare periculoase”, a declarat ministrul federal german al mediului, Steffi Lemke, membră a partidului Verzilor. ”Cred de asemenea că includerea gazelor naturale (în energiile sustenabile) este discutabilă”, a adăugat ea.

La rândul său, co-liderul social-democraţilor germani, Saskia Esken, a calificat drept ”iresponsabil să se promoveze energia nucleară ca sustenabilă”, menţionând riscurile generate de funcţionarea reactoarelor şi de deşeurile radioactive.

În schimb, Lukas Köhler, parlamentar liberal-democrat, a declarat că blocarea propunerii Comisiei Europene nu este o opţiune pentru partidul său. ”Din punctul nostru de vedere, nu va exista o majoritate calificată împotriva propunerii Comisiei (Europene) asupra energiei nucleare, aşadar este corect să examinăm în continuare această propunere”, a remarcat acesta.

De asemenea, liderul FDP şi ministru de Finanţe, Christian Lindner (foto), a apreciat drept pozitivă includerea gazelor în propunerea Comisiei cu energiile etichetate drept sustenabile.

După aceste declaraţii, un purtător de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Hebestreit, a încercat luni la o conferinţă de presă să minimalizeze orice divergenţă. Clasificarea energiei nucleare de către Comisia Europeană este ”conformă cu poziţia guvernului” de la Berlin, a spus el. Acest guvern va examina propunerile şi va veni cu o poziţie comună, a adăugat purtătorul de cuvânt, fără alte detalii.

Conform propunerii Comisiei, investiţiile în centrale atomoelectrice vor fi considerate ”verzi” dacă folosesc cele mai recente standarde tehnologice şi sunt însoţite de un plan concret de eliminare a deşeurilor radioactive. De asemenea, noile centrale nucleare ar trebui să primească autorizaţiile de construcţie înainte de 2045.

Producţia de energie pe bază de gaze va fi considerată verde dacă are caracter de tranziţie către energia curată, gazele naturale generând emisii cu 50% mai mici faţă de cărbune, menţionează executivul comunitar în planul său, ce poate fi respins de o majoritate calificată de 20 din cele 27 de state membre care să însumeze 65% din populaţia UE sau de o majoritate în Parlamentul European.

Comisia Europeană va primi până pe 12 ianuarie observaţiile statelor membre asupra planului propus şi speră ca până la sfârşitul lunii să avanseze un text final, care apoi într-o perioadă nu mai mare de şase luni să fie discutat cu statele membre şi cu Parlamentul European.