DNA cere închisoare cu executare pentru Liviu Dragnea în dosarul „Referendumul”

Un procuror de la DNA le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul 'Referendumul'.
Economica.net - vin, 08 apr. 2016, 08:35
DNA cere închisoare cu executare pentru Liviu Dragnea în dosarul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate vineri ultimul termen în dosarul ‘Referendumul’, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare.

Procurorul de şedinţă a cerut însă ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani.

Reprezentantul DNA a susţinut că Liviu Dragnea a avut o conduită ‘ilicită’ şi s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie pentru a-i determina pe reprezentanţii partidului din teritoriu să scoată ‘nelegal’ oamenii la vot.

‘Faptele şi conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite şi acces la evenimente în schimbul prezenţei la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuinţa unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informaţii adunate în alt scop decât procesul de vot şi aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea şi-a folosit influenţa pentru a determina activiştii de partid să facă ceva ilegal şi presiuni asupra alegătorilor. Neprezenţa la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetăţenilor’, a spus procurorul, în sala de judecată.

De asemenea, procurorul a cerut schimbarea încadrării faptelor pe noile coduri penale şi condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpaţi, care au fost achitaţi la instanţa de fond, dar şi a celor care primiseră închisoare cu suspendare.

Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor, după care va urma ultimul cuvânt al inculpaţilor.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul ‘Referendumul’ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Procurorii arată că demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...