Doar 3% în patru ani – Statele membre nu s-au înghesuit la banii din Fondul pentru o tranziţie justă

Datele Comisiei Europene arată că statele membre au cheltuit doar 735 milioane de euro din banii Fondului pentru o tranziţie justă începând din 2021 şi până în luna martie 2025, de când sunt disponibile cele mai recente date, scrie Agerpres.

” Fondul pentru o tranziţie justă a eşuat lamentabil în a-i proteja pe muncitorii care şi-au pierdut locul de muncă”, spune Ciaran Mullooly, un europarlamentar irlandez care a analizat activitatea Fondului în calitate de raportor. „Din punct de vedere al ocupării forţei de muncă este complet devastator. Oraşe întregi sunt lăsate fără nimic. Este aproape ca şi cum au abandonat o generaţie”, a adăugat Ciaran Mullooly.

Lansat în cadrul Pactului Verde European, pentru a asigura „că nimeni şi nicio regiune nu este lăsat în urmă” în tranziţia la neutralitate climatică, Fondul este destinat pentru recalificarea muncitorilor în zone unde industriile tradiţionale poluante, precum mine de cărbune sau combinate siderurgice, sunt mari angajatori. Polonia, Germania şi România urmează să fie principalele beneficiare ale acestui Fond cu 4,7 miliarde euro, 3,7 miliarde euro şi respectiv 2,5 miliarde euro.

Granturile pot fi utilizate pentru a pregăti muncitori, în a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă, investiţii în IMM-uri, susţinerea cercetării şi lansarea de proiecte în domeniul energiei verzi.

Cu toate acestea, cinci state membre (Spania, Italia, Belgia, Slovenia şi Cipru) nu au cheltuit până acum niciun ban din Fondul pentru o tranziţie justă, chiar dacă împreună au la dispoziţie peste trei miliarde de euro, arată datele Comisiei Europene. Datele mai arată că 43% din fonduri au fost „decise” de statele membre UE, ceea ce înseamnă că au fost alocate dar nu şi cheltuite în mod neapărat.

Mullooly spune că cheltuielile sunt lente şi pentru că procesul de aplicare este birocratic şi costisitor, în condiţiile în care grupurile comunitare trebuie să aibă finanţare în avans, precum împrumuturi. În acest context, Mullooly a făcut un apel pentru o serie de modificări, inclusiv crearea unor zone economice speciale, pe o rază de 50 de kilometri în jurul locurilor unde s-au pierdut locuri de muncă, unde va fi oferit acces prioritar la finanţare, fonduri în avans pentru grupurile comunitare şi programe de pregătire şi educaţie superioară pentru muncitorii care şi-au pierdut locurile de muncă.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că rata redusă de cheltuire este înşelătoare pentru că fonduri semnificativ mai mari sunt în proces de alocare pentru proiecte, chiar dacă banii nu au fost cheltuiţi încă. Pandemia şi invazia rusească din Ucraina au încetinit lansarea iniţială, dar statele membre mai au la dispoziţie încă doi ani pentru a cheltui resursele din Fond şi sunt „optimistă şi încrezătoare” că toţi banii vor fi cheltuiţi la timp, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Însă ONG-urile şi liderii de sindicat sunt mai sceptici.

Un reprezentant al unui mare sindicat european a spus că nu se ţine cont în mod suficient de input-ul muncitorilor în planurile de cheltuieli. De asemenea, muncitorii nu beneficiază training, ceea ce creşte decalajul de competenţe şi şomajul în masă, a precizat reprezentantul sindical. „Nu sunt consultaţi şi nimeni nu are competenţele pentru tranziţie”, a adăugat reprezentantul sindical.