DOCUMENT. Planul Concordia, firmele care fac 30% din PIB, cu 450.000 de angajați: Muncă cu timp redus, tăieri de taxe. Cei 20 de pași care ne scot din criză și ce ne așteaptă fără ei

Concordia propune un plan care vizează 7 ținte strategice. „Confederația Patronală Concordia vizează șapte domenii strategice, transversale și sectoriale: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Reprezintă un cadru pragmatic de acțiune pentru Guvernul României și decidenții politici, axat pe stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate, implementate într-o formulă de parteneriat.”, arată cei de la Concordia,

Potrivit specialiștilor care au alcătuit planul, situația economică actuală nu e deloc favorabilă și se va înrăutăți, dacă nu se vor lua măsuri de sprijinire a mediului de afaceri.

„România nu își mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum, improvizație fiscală și reglementare impredictibilă. Economia României are resurse, industrii competitive, capital uman adaptabil, însă pierde teren din cauza unui stat care decide lent, reglementează excesiv și lasă foarte puțin spațiu pentru accelerarea investițiilor.”, arată sursa citată.

România se află într-un moment de inflexiune: pierdem poziția de economie relevantă în regiune sau transformăm actuala presiune fiscală într-un catalizator pentru modernizare structurală.

Confederația Concordia

Sinteza măsurilor propuse de Concordia pentru revenirea economiei pe termen scurt și mediu

Redăm în continuare, sinteza măsurilor propuse de companiile care fac parte din Confederația Concordia. În opinia specialiștilot Concordia, aceste măsuri ar avea un impact pozitiv de miliarde de euro în economia României și direct în veniturile populației.

Înainte de aceasta, amintim că s-a decis deja în Coaliția de guvernare că Impozitul pe cifra de afaceri(IMCA) nu va fi eliminat, ci doar redus la 0,5%. Detalii AICI

Stabilitate fiscală și predictibilitate.

Menținerea cotei unice ca pilon al stabilității fiscale și garantarea unui calendar multianual
pentru modificările fiscale – anunțate cu minimum 6 luni înainte de aplicare.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)

Această taxă penalizează investițiile și sectoarele cu marje reduse. Eliminarea ei ar sprijini dezvoltarea companiilor și investițiile productive. Totodată, IMCA descurajează sau blochează investiții în domenii cheie precum telecomunicații, IT sau alte sectoare cu valoare adăugată mare . IMCA ar lăsa in economie 1.3-1.5 miliarde de lei, care ar putea fi folosiți pentru investiții2. Potrivit unui sondaj recent realizat de Concordia, 3 din 5 companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA3. În aceeași direcție este necesară actualizarea mecanismului de monitorizare a investițiilor străine (FDI screening) pentru asigura un proces rapid pentru investiții strategice (peste 4 milioane de EUR), în special pentru investitorii care au parcurs deja procesul de monitorizare (expansiune).

Reformă fiscală pro-investiții prin măsuri concrete care să sprijine domenii cu valoare adăugată

Folosirea pe scară largă a creditelor fiscale și deductibilităților de 150%-200% pentru investițiile greenfield sau pentru extinderea capacităților de producție, pentru anumite tipuri de cheltuieli, inclusive scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit in digitalizare și producție. Introducerea unui regim fiscal pentru business angels (credite fiscale, scutiri de impozit pe caștigurile de capital reinvestite).

Accelerarea accesului la fonduri europene

Standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, introducerea plăților rapide și pre-finanțării extinse, reducerea semnificativă a birocrației pentru beneficiari și un punct de contact unic național, tip one-stop-shop, pentru finanțări. Mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din cele 44.4 miliarde de euro disponibile pentru perioada 2021-2027.

Creșterea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală

Majorarea plafonului legal pentru investiții in fonduri de private equity și venture capital la 5–10% din active, aliniat practicilor europene, pentru a mobiliza peste un miliard de euro capital autohton. Această modificare poate veni la pachet cu o inițiativă public-privată de a inființa un fond de private equity dedicat Romaniei, care să atragă capital sub-utilizat in mediul privat

Stimularea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare

Un pachet de instrumente (fiscale, financiare) dedicat stimulării investițiilor in cercetare- dezvoltare și inovare, aplicabil tuturor industriilor este esențial. Acest pachet – care să includă simplificarea și consolidarea deducerilor fiscale existente – trebuie să permită accesarea de credite fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare (R&D), adoptarea unui regim tip IP Box și simplificarea certificării proiectelor care să ar stimuleze dezvoltarea de produse cu IP local. Pe termen mediu, astfel de măsuri cresc valoarea adăugată internă, exporturile și competitivitatea firmelor romanești, extinzand baza de impozitare.

 Scheme de ajutor și instrumente financiare pentru investiții în tehnologie (digitalizare și tehnologie avansată) și retehnologizare (eficiență energetică, productivitate) pentru industrie și IMM-uri.

Studiile Asociaţiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS) arată că investițiile IT au un efect multiplicator ridicat: 1 Euro investit generează 3–5 Euro în PIB4, iar companiile care adoptă soluții digitale iși cresc productivitatea cu 15–30%. In prezent, procedurile de achiziții publice IT durează 12–24 luni, iar cerințele privind proprietatea intelectuală elimină furnizori SaaS competitivi, reducand accesul statului la soluții moderne.

 Accelerarea digitalizării administrației publice. O digitalizare coerentă, coordonată și predictibilă poate aduce o creștere anuală de 1–1,5% din PIB, prin reducerea poverii administrative, creșterea eficienței și atragerea investițiilor private in tehnologie.

O dinamică accelerată a acestui proces se va vedea rapid printr-un parteneriat stat– industrie IT pentru transformarea digitală a serviciilor publice, interoperabilitate și eliminarea dependenței de un număr restrans de furnizori tradiționali.

Simplificarea administrativă, reducerea accelerată a poverii birocratice și digitalizarea ANAF

Combinarea digitalizării ANAF cu o inspecție administrativă unică, digitală (integrarea controalelor ITM/ANAF/ANPC/Mediu intr-o singură vizită coordonată) ar reduce semnificativ costurile de conformare pentru companii și ar permite ANAF să treacă de la control formal la analiză de risc și recuperare efectivă a veniturilor. Dacă reforma ar reuși să reducă gap-ul de TVA cu doar 5 puncte procentuale, impactul bugetar pozitiv s-ar ridica la circa 1,4 miliarde EUR/an – de cateva ori mai mult decat costurile oricărui program serios de digitalizare a administrației fiscale (estimare pe baza datelor CE). Eliminarea declarațiilor redundante (D394, D390), compensarea automată intre creanțe și datorii, precompletarea declarațiilor și interconectarea ANAF– CNAS–Trezorerie pot crește conformarea voluntară cu 10–20% fără controale suplimentare.

Platformă unică de raportare fiscală și statistică

Lansarea unei platforme unice de conformare digitală, prin care companiile depun o singură raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie, ar reduce timpul de conformare și munca administrativă cu 30–40%. Studiile Comisiei Europene privind digitalizarea administrațiilor fiscale arată că introducerea raportării electronice integrate și a e-facturării poate reduce timpul de conformare cu pană la 20–27% in 3–5 ani. Extinderea raportării precompletate ar susține considerabil analize de risc mai bune pentru ANAF, reducerea erorilor și a litigiilor fiscale, cu efect direct atat asupra productivității private, cat și asupra colectării bugetare

Dosar electronic unic pentru companii

Operaționalizarea unui dosar electronic unic pentru companii – care să integreze ANAF, ONRC, ADR, AFM, ITM și alte autorități – ar permite operarea tuturor modificărilor administrative (sediu, acționariat, licențe etc.) dintr-un singur punct, cel puțin pentru IMM-uri. In practică, un dosar electronic unic pentru companii ar permite: preluarea automată a datelor intre instituții, eliminarea obligației de a depune aceleași documente la multiple autorități, scurtarea semnificativă a termenelor de procesare și reducerea costurilor operaționale pentru firme. La scară macro, măsura ar accelera și proiectele de fonduri europene și investiții, ar reduce riscul de intarziere și blocaj procedural – ceea ce e esențial intr-o economie aflată sub presiunea consolidării fiscale și a competitivității regionale. Reforma sistemului de autorizare și licențiere pentru reducerea accelerată a termenelor inclusiv prin operaționalizarea și extinderea Licențelor Industriale Unice și introducerea principiului aprobării tacite („tăcere administrativă”), după model OCDE, pentru reducerea termenelor de avizare la jumătate. Acest tip de abordare nu are implicații pe cheltuielile bugetare curente, facilitățile viitoare urmand a fi supra-compensate de impozitele și taxele recuperate din activitatea curentă.

Eliminarea impozitului suplimentar aplicat băncilor și recunoașterea deductibilității integrale a pierderilor din cesiunile de creanță sunt esențiale pentru relansarea creditării și corectarea unei duble penalizări fiscale.

În prezent, (art. 25 alin. (10) din Codul Fiscal), 70% din diferența dintre valoarea creanței și prețul de cesiune este tratată ca venit, chiar dacă banca a constituit dej ajustări pentru pierderi așteptate, ceea ce descurajează vanzarea portofoliilor neperformante și blochează curățarea bilanțurilor. Corectarea acestei prevederi ar debloca piața NPL și ar genera peste 122 milioane lei venituri suplimentare la buget prin creșterea tranzacțiilor, iar reducerea ratei NPL ar aduce alte 239 milioane lei, totalizand peste 360 milioane lei (PwC, 2021). In paralel, eliminarea suprataxării băncilor ar permite revenirea în piață a 4–6 miliarde lei/an creditare nouă, sprijinind IMM-urile și investițiile productive.

Reformarea impozitării în sectorul energetic

Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri aplicat companiilor energetice și reanalizarea fiscalității in upstream și distribuție ar avea ca efect deblocarea investițiilor, creșterea predictibilității financiare și reducerea costurilor finale ale energiei. Sectorul petrolier și al gazelor naturale se confruntă cu o presiune fiscală fără precedent, generată de un număr de peste 44 de acte normative adoptate în ultimii 10 ani, care au ridicat rata efectivă de impozitare la de patru ori media europeană. Această supraincărcare fiscală a incetinit numeroase proiecte din onshore, offshore sau mare adancime, costurile de extracție cresc, reducand competitivitatea Romaniei in raport cu țări din regiune. O recalibrare a fiscalității in acest sector al energiei trebuie să includă: reducerea cotelor maximale ale impozitului pe veniturile suplimentare din dereglementarea gazelor naturale; recalibrarea impozitului pe veniturile suplimentare offshore / onshore de mare adancime, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din energie, avand in vedere impactul disproporționat asupra fluxului investițional și caracterul său distorsionant. Veniturile bugetare pierdute prin reducerea taxelor sunt mai mici decat veniturile pierdute prin neefectuarea investițiilor.

Accelerarea investițiilor în rețelele de distribuție (energie electrică & gaze naturale)

Susținerea investițiilor pentru atingerea obiectivelor naționale privind decarbonizarea, securitatea energetică și digitalizarea infrastructurii. Investiții de 1,5 miliarde EUR/an in rețelele de distribuție – conform calculelor industriei – generează +3,3% PIB, un număr estimat de 230.000 locuri de muncă, 2,1 miliarde EUR salarii și echivalentul a 4,6 miliarde EUR venituri fiscale.

Mecanism de muncă cu timp redus (Kurzarbeit)

Reintroducerea mecanismului tip kurzarbeit este esențială pentru menținerea locurilor de muncă in perioade de criză. In Romania, in timpul pandemiei, schema a protejat peste un milion de angajați, conform datelor Ministerului Muncii, și a prevenit pierderea a zeci de mii de locuri de muncă in industrii expuse (auto, HORECA, manufactură). La nivel european, prin mecanismul SURE, statele membre au protejat 31 de milioane de angajați și 2,5 milioane de companii, demonstrand eficiența instrumentului. Pentru Romania, estimările arată că reluarea mecanismului ar putea proteja anual între 250.000 și 400.000 de angajați în perioade de volatilitate economică, cu un cost net bugetar redus, intrucat finanțarea poate fi acoperită din fonduri europene. Pierderile evitate la buget prin păstrarea ocupării depășesc costurile schemei.

Finanțare pentru formarea pe tot parcursul vieții (upskilling & reskilling)

Investiția in formarea profesională are un impact masiv asupra productivității și competitivității. Piața muncii din Romania se confruntă cu un deficit de competențe adecvate, cu doar 28% dintre angajați care au competențe digitale de bază5 – cel mai scăzut nivel din UE. Introducerea voucherelor de formare finanțate din fonduri europene poate sprijini direct peste 300.000 de angajați in primii doi ani pentru competențe digitale, tehnice și industriale. Companiile care investesc in formare înregistrează creșteri de productivitate între 6% și 12% (estimări OCDE), iar pentru fiecare 1 leu investit în upskilling, economia recuperează între 2,5 și 4 lei prin creșterea veniturilor salariale, fiscalitate suplimentară și valoare adăugată. Integrarea unei astfel scheme in programele operaționale ar permite finanțarea cu 200–250 milioane euro, fără presiune pe buget.

Infrastructura de transport – investiții și competitivitate logistică

Pentru a crește competitivitatea transporturilor dar și a exporturilor romanești una din măsurile cele mai așteptate este cea a ajustării prețurilor la energie. Prioritizarea rapidă a reabilitării și modernizării de căi ferate și terminale intermodale și huburi logistice regionale (Constanța, Iași, Cluj, Timișoara) printr-un mix de finanțare public-privat-fonduri UE sunt, de asemenea, esențiale. In facilitarea finanțării acestor lucrări sunt necesare deschiderea unui fond național pentru flote verzi, finanțat din PNRR și a unui Fond pentru Modernizare. La randul ei, infrastructura portuară a Romaniei de la Dunăre trebuie prioritizată, iar primii pași inseamnă deschiderea și operaționalizarea companiei care să administreze aceste porturi și revitalizarea lor prin investiții private.

Valorificarea potențialului sectoarelor competitive ale României la nivel European

Colaborare și consultare constantă cu mediul de afaceri pentru consolidarea pozițiilor României la nivel european în dosarele cheie și valorificarea potențialului industriilor și sectoarelor competitive din economia națională. Transpunerea eficientă și transparentă a actelor europene in legislația națională pentru menținerea avantajelor competitive.

Diplomație economică activă și sprijinirea semnificativă a exporturilor

 România are industrii cu potențial de export major (energie, IT, construcții metalice, automotive componente, agroalimentar procesat, textile tehnice), dar exporturile sunt sub potențial. Diplomația economică trebuie reformată pentru a deveni o forță activă de sprijin pentru companiile romanești, nu un actor birocratic. Măsuri concrete: centre de promovare a exporturilor românești in piețe-cheie UE și in afara UE, pentru diversificarea piețelor, creștere a exporturilor, reducerea dependenței de cererea internă, misiuni economice țintite pentru industriile strategice, cu valoare adăugată in economie precum energie, infrastructură. IT & cybersecurity, turism, industrie manufacturieră, agricultură și procesare agroalimentară ar duce la atragere de investiții și contracte externe pentru economia romanească.