1EUR = 4.7352 RON | Bucureşti 26 º

Extern

Donaţiile celor mai bogate familii şi companii pentru Notre-Dame provoacă o dezbatere în contextul crizei sociale

Valul masiv de donaţii pentru reconstruirea catedralei Notre-Dame a provocat o dezbatere în Franţa, nu puţine voci denunţând o "generozitate selectivă", într-o ţară zguduită de mai multe luni de criza "vestelor galbene" şi în care donaţiile pentru persoanele cele mai defavorizate sunt în scădere, notează miercuri AFP, potrivit Agerpres

17 apr, 2019 | Agerpres

"Dacă sunt capabili să doneze zeci de milioane pentru reconstruirea Notre-Dame, să înceteze să ne spună că nu sunt bani pentru a răspunde nevoii sociale", a denunţat Philippe Martinez, secretarul general al CGT, una din principalele confederaţii sindicale franceze.

Cei mai bogaţi oameni ai Franţei şi cele mai mari companii s-au precipitat "la căpătâiul" catedralei începând de luni: familia Pinault a promis 100 milioane de euro, urmată de grupul LVMH şi de familia Arnault (cu cea mai mare avere din Franţa), care au anunţat o donaţie de 200 milioane, apoi de familia Bettencourt-Meyers şi grupul L'Oréal (200 milioane). Grupul petrolier Total a promis 100 milioane.

Acest elan a fost însă taxat de Ingrid Levavasseur, una din reprezentantele "vestelor galbene", care a dorit "o revenire la realitate" şi a denunţat "inerţia marilor grupuri în faţa sărăciei, în vreme ce îşi dovedesc capacitatea de a mobiliza într-o singură noapte "o grămadă de bani" pentru Notre-Dame".

Expresia familiară "o grămadă de bani" a fost folosită de preşedintele Emmanuel Macron apropo de ajutoarele sociale, suscitând critici aprinse.

În ziua incendiului de la Notre-Dame, preşedintele urma să facă o serie de anunţuri privind răspunsul guvernului la revendicările "vestelor galbene", dar alocuţiunea a fost amânată sine die.

"Că oligarhia donează pentru Notre-Dame e un lucru bun. Exemplaritatea fiscală ar fi şi mai bună. Buna conştiinţă nu ascunde sărăcia şi austeritatea", a denunţat pe Twitter Benjamin Cauchy, o altă "vestă galbenă".


În fapt, generozitatea donatorilor este plătită parţial din bani publici, întrucât o lege din 2003 prevede că firmele care investesc în cultură îşi pot deduce 60% din aceste cheltuieli.

Pentru a stinge criticile, prim-ministrul Edouard Philippe a anunţat miercuri o deducere de 75% pentru donaţiile de până la 1.000 euro (66% peste această sumă) pentru donaţiile persoanelor particulare în favoarea reconstrucţiei.În faţa polemicii în creştere, François-Henri Pinault, patronul grupului de produse de lux Kering, a decis să renunţe la acest avantaj fiscal.

Numeroase voci scot în evidenţă că elanul de generozitate pentru catedrala Notre-Dame intervine într-un moment în care asociaţiile de luptă împotriva sărăciei se confruntă cu o scădere a donaţiilor.

Senatoarea ecologistă Esther Benbassa, de pildă, a scris pe Twitter că şi-ar dori "un elan la fel de spontan şi masiv în favoarea asociaţiilor şi structurilor care se ocupă de sărăcia extremă, excluziunea socială, oamenii fără adăpost".

"400 milioane pentru Notre-Dame, mersi Kering, Total şi LVMH pentru generozitatea voastră: suntem foarte ataşaţi de locul funeraliilor abatelui Pierre", a transmis Fundaţia Abbé Pierre, notând în continuare: 'Dar suntem la fel de ataşaţi de lupta sa. Dacă aţi putea să revărsaţi 1% pentru nevoiaşi, am fi copleşiţi'.

Potrivit unei anchete, în 2018, pentru prima oară după 10 ani, donaţiile pentru asociaţiile caritabile au scăzut, cu 4,2%, o evoluţia imputată de ONG-uri în cea mai mare parte creşterii unei contribuţii sociale care i-a afectat puternic pe pensionari, în mod tradiţionali generoşi, precum şi eliminării impozitului pe avere - una din măsurile cele mai controversate ale preşedintelui Macron -, în condiţiile în care cei supuşi acestui impozit făceau donaţii pentru a-şi reduce obligaţiile fiscale.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO