Dosarul privind confiscarea unei părţi din averea lui Dan Ioan Popescu, rejudecat la CAB

Adaugă-ne ca sursă preferată

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a dezbătut recursul formulat de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia a decis ca dosarul privind confiscarea unei părţi din averea acestora să fie judecat la Curtea de Apel Bucureşti, la Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Astfel, instanţa a admis recursurile făcute de Elena şi Dan Ioan Popescu împotriva deciziilor din 14 iulie 2011 a ICCJ şi din 3 noiembrie 2011, a casat aceste hotărâri şi a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti. Decizia în acest caz este irevocabilă, astfel că dosarul urmează să fie trimis de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti.

Totodată, Completul de cinci judecători i-a obligat pe soţii Popescu să plătească onorariul pentru expertul stenograf Maria Marcu, în valoare de 1.691,60 de lei.

La ultimul termen de judecată, care a avut loc în 17 iunie, avocaţii lui Dan Ioan Popescu au cerut admiterea recursului, modificarea hotărârii instanţei de fond şi cheltuieli de judecată. Avocaţii au susţinut că au trecut opt ani de când clienţii lor nu se simt judecaţi, ci hărţuiţi, iar instanţa de fond s-a purtat ca un pluton de execuţie şi nu le-a luat în seamă nicio probă.

De cealaltă parte, procurorul şi reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

ICCJ a dispus, în 14 iulie 2011, confiscarea a peste patru milioane de lei din averea soţilor Popescu. Decizia a fost contestată de Dan Ioan Popescu la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

Judecătorii au arătat în motivarea deciziei că peste patru milioane de lei din averea dobândită de fostul ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu şi soţia sa reprezintă cheltuieli făcute în baza unor venituri a căror obţinere s-a dovedit a fi ilicită.

În 7 aprilie 2008, un complet de nouă judecători al ICCJ decidea ca procesul privind averea dobândită de Dan Ioan Popescu şi soţia acestuia să fie reluat de Secţia de Contencios-Administrativ şi Fiscal a instanţei supreme.

În acest proces, iniţial, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis închiderea dosarului, motivând că procurorul general Ilie Botoş, cel care a cerut verificarea averii fostului demnitar, nu şi-a întemeiat suficient solicitarea de verificare, că nu cuprinde dovezi şi sursele de unde pot fi cerute acestea, limitându-se doar la două articole din presă.

Totodată, ICCJ a amendat şi maniera soluţionării cererii procurorului Botoş de către Comisia specială de verificare a averii demnitarilor constituită la nivelul instanţei supreme, cea care a fost sesizată în primă instanţă de către fostul şef al Ministerului Public.

Potrivit motivării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât sursa de provenienţă a averii soţilor Popescu, cât şi modul în care aceştia au efectuat cheltuielile sunt licite, motiv pentru care instanţa supremă a decis închiderea dosarului şi ridicarea sechestrului asigurator pus pe mai multe bunuri ale familiei fostului demnitar.

În final, judecătorii arătau că activitatea de verificare a averilor este preluată de Legea 144/2007 privind Agenţiei Naţionale de Integritate, astfel că instanţele de contencios administrativ şi fiscal sunt competente să judece aceste cazuri, iar în cazul miniştrilor, senatorilor, deputaţilor – instanţa supremă.

Ulterior, prin decizia din 7 aprilie 2008, irevocabilă, s-a admis recursul Ministerului Public împotriva deciziei din 1 octombrie 2007 şi s-a stabilit casarea acesteia şi trimiterea cazului la Secţia de Contencios Administrativ a ICCJ, pentru rejudecare.