Dragoş Pîslaru: Pe partea de grant, vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de 90% din PNRR

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Concluzia cea mai importantă din această conferinţă de presă este faptul că, pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 – 13,57 de miliarde (de euro – n. r.), deci vom avea o absorbţie pe suma nerambursabilă de peste 90%. Ca să înţelegem unde suntem astăzi: astăzi cu cererea de plată 5 am ajuns la 78%. Diferenţa până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Şi cumva aici mi se pare foarte important de menţionat că în mod evident, aşa cum v-am mai spus, la fiecare din cererile de plată ai o componentă de grant şi o componentă de împrumuturi.

Cum acum suntem pe final de PNRR, la cererea de plată 6 suntem în modul următor: pe partea de investiţii aşteptăm dovezile de la ministerele de linie şi estimăm că o sumă de 36 de milioane de euro este în acest moment încă de clarificat pentru a avea absorbţie totală pe investiţii, dar pe aceeaşi componentă de grant avem Legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, şi decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane – aici este foarte importantă discuţia în continuare cu Comisia, pentru că am avut deja o prenegociere legată de diminuarea impactului penalizării, şi ar mai fi nişte sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferenţă, CFD-urile, pe reforma în piaţa de energie electrică.

Deci, în total, discutăm de undeva la 860-870 de milioane de euro pe componenta de grant, care, bineînţeles, provin în cea mai mare majoritate din legea referitor la salarizarea unitară. Asta face, de fapt, ca să avem acest 6,3% cu un semn de întrebare, deci cu un risc ridicat de a nu putea să tragem bani”, a explicat Pîslaru.

El a subliniat că acesta este riscul final pe componenta de grant, respectiv reformele nerealizate, în schimb investiţiile vor fi realizate în totalitate.

„Din acest punct de vedere, vă pot spune că pe componenta de grant acesta este riscul final, pentru că investiţiile sunt marginale, deci le facem pe toate. Riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate din care, evident, reforma fanion care ne lipseşte este cea legată de salarizarea unitară”, a spus ministrul interimar al Investiţiilor.

Dragoş Pîslaru a precizat că, din punct de vedere al finalizării proiectelor de investiţii şi reformelor, două treimi din PNRR au fost realizate în Guvernul Bolojan.

„Ceea ce aş vrea acum să vă dau în perspectivă, pentru că discutăm de ce s-a întâmplat în Guvernul Bolojan, din toate ţintele şi jaloanele pe care le aveam de făcut, în cererile de plată 1, 2, 3 au fost şase investiţii şi 19 reforme. În cererile de plată 4, 5 şi 6, deci cele care au fost strict în gestiunea acestui guvern, discutăm de aproximativ 113 investiţii şi 48 de reforme, din care două sunt în acest moment în stadiul ca una să nu fie realizată, discutăm de Legea salarizării, şi una care să fie parţial realizată – şi vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacităţile care erau în calendarul de decarbonizare – după cum vedeţi discutăm atât în sume de bani, cât şi în efort administrativ şi, mai ales, în finalizarea proiectelor de investiţii şi a reformelor, ca efort, două treimi din PNRR a fost făcut în intervalul de la 23 iunie 2025 până în prezent, să spunem 31 august”, a susţinut demnitarul.

Acesta a ţinut să evidenţieze că guvernările din perioada 2021 – 2025 nu au făcut nici reformele necesare, nici n-au început sau finalizat o parte din investiţii.

„Aici, cumva, se vede cu ochiul liber ceea ce v-am mai explicat, şi anume faptul că din 2021 până în 2025 au fost practic ani de zile în care guvernările anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute şi nici măcar n-au început sau finalizat o parte din investiţii, conform graficului. Vă aduc aminte că graficul iniţial al PNRR avea 10 cereri de plată, care cumva erau menite să acopere cam două cereri de plată pe an până la sfârşitul perioadei. Şi lucrul acesta a fost extrem de evident când am preluat gestiunea PNRR cu acel stadiu de blocaj”, a subliniat Pîslaru.

Acesta a susţinut că problemele PNRR nu au fost generate de Bruxelles, ci de modul în care programul a fost gestionat în România.

„Vă readuc aminte că sunt nişte lucruri foarte importante de punctat în PNRR-ul acesta: cumva, noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales la Partidul Social Democrat, de a înţelege de fapt ce este PNRR şi ce şanse este pentru România în materie de reforme şi investiţii. Vă readuc aminte discuţiile pe care le-am avut pe pensiile speciale şi dezbaterea pe care am avut-o şi, dacă acest Guvern – şi mai ales prim-ministrul, nu insista, nu recuperam din cererea de plată 3 mai nimic.

Aşa, am recuperat peste 300 de milioane de euro. Vă readuc aminte discuţiile care au avut loc legate de redresarea deficitului bugetar. La vremea respectivă s-a insistat poate prea puţin pe faptul că acele lucruri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea erau jalon de fapt în PNRR. Şi este foarte interesant acum că PSD, de pe margine, acum din opoziţie, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini şi, doi, lucru esenţial, erau jaloane din PNRR. Să ne lămurim până la urmă care sunt lucrurile pe care dumnealor le susţin”, a adăugat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.

Istoric al PNRR, prezentat de Dragoș Pîslaru

Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene a făcut şi un istoric al PNRR, punctând că, oficial, perioada de implementare a PNRR s-a încheiat pe 31 august.

„România a plecat iniţial, în 2021, de la un plan care miza pe o valoare nerambursabilă de 14,24 miliarde de euro pe grant. Ulterior, aceasta a fost ajustată, după ce am beneficiat şi de RepowerEU, la 13,57 miliarde de grant, diferenţa fiind iniţial de 14,94 de miliarde de euro pe împrumuturi, acum ajungând, în formula pe care o avem la final, la 6,54 miliarde de euro împrumuturi”, a menţionat el.

Pîslaru a reliefat că, în iunie anul trecut, când Guvernul Bolojan a preluat gestiunea PNRR, acesta era de fapt un program blocat.

„Din august 2025 se încerca deblocarea acestui program. Vă aduc aminte: Comisia Europeană aştepta de la Guvernul României să constate că anumite achiziţii pe tronsoane de autostrăzi fuseseră făcute fără publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci nu erau eligibile. În acelaşi timp, să constate că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci practic aproape de două ori mai mult.

În acelaşi timp, Comisia Europeană avea aşteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase şi, practic, dialogul cu Comisia Europeană era cvasiblocat. (…) La momentul la care am venit, erau peste 25.000 de proiecte în PNRR şi a fost momentul în care, cumva, aflându-ne (…) după o prefinanţare de 4 miliarde pe care a obţinut-o România doar pentru faptul că a fost adoptat programul, a urmat apoi o cerere de plată 1, care era cu cea mai simplă structură, pe care a încasat-o România într-adevăr relativ uşor, după care de la cererea de plată 2, programul a intrat de fapt în impas, având prima sumă pierdută la cererea de plată 2, vă aduc aminte 16,19 milioane de euro pierdute”, a transmis oficialul MIPE.

De asemenea, cererea de plată 3 a fost încasată abia în 2025, pe 10 iunie, în condiţiile în care acest lucru ar fi trebuie să se realizeze în 2022.

„Practic, aveam o cerere de plată suspendată. Programul nu mai putea să depună alte cereri de plată până când cererea de plată 3 nu se rezolva – şi vă readuc aminte că aceasta cuprindea inclusiv reforme importante, cum a fost reforma pensiilor speciale. Cererea de plată 3, după cum spuneam, marca suspendarea de fapt a PNRR. Acesta este contextul în care am preluat PNRR, un context în care inclusiv în mass-media se discuta despre eşecul acestui program. (…) În acest moment suntem după o cerere de plată 4 pregătită, aprobată curat, cum am mai spus de către Comisia Europeană, deci integral, şi discutăm de 2,251 de miliarde de euro, încasată în iunie 2026.

Discutăm apoi pe cererea de plată 5, care a fost depusă pe 14 august, şi care are o valoare netă de 2 miliarde (de euro – n. r.) pe componentă în total – pe componenta de grant 1,6 şi împrumuturi 433 – şi pe care o estimăm fără probleme. Acest lucru ne duce la faptul că mai avem cererea de plată 6, care trebuie depusă până la 30 septembrie, cu o valoare netă totală, scoţând prefinanţarea, de 4,3 miliarde”, a afirmat ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene.