Duma din Rusia: Aplicarea deciziilor CEDO nu mai este obligatorie

Adoptată în primă lectură de 434 dintre cei 438 de deputaţi ai Camerei inferioare a Parlamentului, această lege plasează autoritatea Curţii constituţionale ruse deasupra celei a CEDO, organul judiciar al Consiliului Europei.

Această decizie ‘este problematică’, a comentat la Strasbourg Daniel Holtgen, purtătorul de cuvânt al secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland. Totuşi, acest vot nu constituie încă adoptarea definitivă a legii, consideră el.

‘Ea nu pune capăt definitiv dialogului nostru constructiv cu autorităţile ruse’, a adăugat Holtgen, precizând că Thorbjorn Jagland îşi va continua contactele cu deputaţii Dumei cu speranţa că va face ca poziţia acestora să evolueze.

În luna iulie, Consiliul Europei îşi exprimase deja ‘îndoielile şi neliniştile’ după ce Curtea constituţională rusă subliniase prioritatea acestor decizii faţă de cele ale CEDO.

Legea aprobată marţi de deputaţii ruşi este orientată exact în acelaşi sens: potrivit termenilor acestui text, Rusia nu ar mai fi obligată să aplice deciziile CEDO, între care şi aceea care o obligă să plătească 1,9 miliarde de euro foştilor acţionari ai grupului Iukos al oligarhului şi opozantului faţă de Kremlin Mihail Hodorkovski, desfiinţat pentru fraudă fiscală în 2004.

‘Această lege are scopul să permită guvernului să-şi apere drepturile dacă decizia unei organizaţii internaţionale este împotriva intereselor sale naţionale’, a explicat pentru AFP deputatul partidului aflat la putere Rusia Unită Viaceslav Lisakov, calificând decizia CEDO drept ‘extrem de politică’.

Potrivit lui Dmitri Gudkov, unul dintre rarii deputaţi care au votat împotriva legii, aceasta riscă să confere Moscovei dreptul de a aplica sau nu dreptul internaţional şi nu doar deciziile CEDO.

‘În Europa, deputaţii se gândesc la cel mai bun mod de a aplica dreptul internaţional. Iar aici, ne gândim la modul de a-l ocoli’, şi-a exprimat el regretul, referindu-se la faptul că Rusia a semnat în 1996 Convenţia europeană a drepturilor omului.

Moscova a mai fost condamnată în 2014 de Curtea de arbitraj de la Haga să achite acţionarilor Iukos o indemnizaţie de 50 de miliarde de dolari (37 de miliarde de euro).

Dar Rusia refuză să aplice sentinţa şi preşedintele Vladimir Putin a afirmat că Moscova îşi va ‘apăra interesele’. În consecinţă, mai multe active ruseşti au fost deja îngheţate în Franţa şi Belgia.

La sfârşitul lunii octombrie, Duma a adoptat o lege care permite Rusiei să confişte, la rândul său, activele statelor străine pe teritoriul său ‘conform principiului reciprocităţii’.