Duminică ungurii merg la referendum pentru a spune „Da” sau „Nu” refugiaţilor

Întrebarea ce le este adresată participanţilor la referendum este următoarea: ‘Vreţi ca Uniunea Europeană să decreteze o relocalizare obligatorie de cetăţeni non-ungari în Ungaria, fără aprobarea parlamentului ungar?’.

Un prim plan de ‘relocalizare’ între statele UE a 160.000 de solicitanţi de azil este pus cu greu în mişcare din septembrie 2015. Ungaria nu a propus până acum niciun centru de primire şi se va considera, dacă la referendum va prevala răspunsul NU, eliberată definitiv de orice obligaţie de a contribui la efortul european.

Viktor Orban a promis să traducă rezultatul consultării ‘într-un sistem de legi’ în Ungaria, fără a da alte detalii.

În schimb, Comisia Europeană afirmă că referendumul nu va avea niciun impact juridic asupra angajamentelor adoptate. ‘Statele membre au responsabilitatea legală de a aplica deciziile adoptate’, a reamintit în cursul acestei săptămâni comisarul pentru migraţii, Dimitris Avramopoulos.

Cu toate acestea, responsabilii europeni se tem de o nouă lovitură adusă legitimităţii proiectelor UE şi unităţii membrilor săi, deja pusă la grea încercare de o serie de şocuri, printre care cea mai gravă criză a migranţilor de după 1945 şi decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniune.

‘Iubesc Ungaria aşa cum e şi nu vreau ca cineva să o schimbe la un ordin venit din afară’, a subliniat recent premierul Orban, iar sondajele indică un rezultat ce are toate şansele să-i consolideze poziţia politică în Ungaria şi imaginea de port-drapel al taberei populiste antiimigraţie în Europa.

Singura necunoscută pare a fi rata de participare, care va trebui să atingă 50% pentru ca referendumul să fie declarat valid.

Ideea acestei consultări, lansată în februarie, ‘este în primul rând de a focaliza anul 2016 pe chestiunea migratorie, în pofida lipsei migranţilor în Ungaria’, un stat care nu acordă azil decât foarte greu, explică analistul politic Andras Biro-Nagy.

În opinia sa, dacă Orban nu va reuşi să mobilizeze o participare de cel puţin 50%, ‘ar putea fi confruntat cu cereri de demisie’.

Cu o cotă de popularitate aflată la cel mai înalt nivel, alimentată de un discurs lipsit de complexe în privinţa imigraţiei – pe o compară cu o ‘otravă’ -, Viktor Orban nu pare însă deloc vulnerabil, cu atât mai mult cu cât invocarea obsesivă a problemei migraţiei a pus surdină criticilor faţă de politica economică şi socială a guvernului.

Partidul său conservator Fidesz se află la guvernare din 2010, singurul său rival veritabil la viitoare alegeri din 2018 anunţându-se formaţiunea de extremă dreapta Jobbik.

Pentru referendumul de duminică, guvernul a mobilizat importante resurse – sute de mii de fluturaşi de campanie au fost distribuiţi populaţiei, afişe uriaşe au împânzit marginea şoselelor, iar miniştri şi deputaţi au fost trimişi în sate şi oraşe cu sloganul ‘Să nu ne asumăm acest risc!’.

‘Ştiţi că în Libia un milion de migranţi vor să vină în Europa?’, stă scris pe unul din afişele care îndeamnă la un vot negativ şi care fac o legătură explicită între migranţi, terorism şi violenţă.

Pentru a se evita atingerea pragului electoral, opoziţia la Viktor Orban şi ONG-uri de apărare a drepturilor omului au chemat la boicot sau vot nul, care nu este contabilizat în rata de participare.

În 2015, 400.000 de solicitanţi de azil în Europa au tranzitat Ungaria, majoritatea după instalarea gardurilor de sârmă ghimpată la frontierele cu Serbia şi Croaţia.