După alegerile din SUA s-ar putea produce deprecierea monedelor din unele ţări emergente – BCR

Dacă s-ar manifesta o intensificare a politicilor protecţioniste din SUA în domeniul comercial ori al circulaţiei forţei de muncă, aceasta ar putea afecta mai degrabă ţările cu excedent comercial consistent pe relaţia cu SUA sau ţările apropiate din punct de vedere geografic.

Chiar dacă leul va avea variaţii mai mari în aceste zile, ne aşteptăm ulterior la o calmare a pieţei locale, cu atât mai mult cu cât România nu a fost beneficiara unor fluxuri semnificative de capital în dolari în trecut. În consecinţă, eventuale retrageri de capital speculativ din România vor fi mai mici decât cele din alte ţări emergente. Estimarea noastră privind cursul de schimb EUR/RON la finalul anului 2016 este 4,51, neschimbată de mai multe luni. De altfel, ponderea datoriei exprimată în dolari în totalul datoriei guvernamentale este de 9% în România, mult sub datoria în euro care deţine 40% din total, arată un comunicat al băncii.

Analiştii apreciază că ‘România va fi afectată destul de puţin din punct de vedere comercial deoarece schimburile cu SUA sunt încă reduse. În primele şapte luni din acest an România a exportat bunuri de aproape 600 milioane euro în SUA, sub 2% din totalul exporturilor româneşti, în special maşini şi echipamente de transport. Exporturile româneşti de servicii sunt concentrate în zone dinamice unde România are o competitivitate ridicată cum ar fi serviciile IT, iar aici nu ne aşteptăm la un impact negativ’.

Probabilitatea unei majorări a dobânzii de către FED în luna decembrie este mai mică în prezent, datorită volatilităţii pieţelor financiare. Pe undeva este o situaţie similară cu începutul lui 2016 când FED a amânat o majorare a dobânzii datorită turbulenţelor din China. Lichiditatea abundentă din pieţele dezvoltate ar putea fi menţinută astfel o perioadă mai lungă, ceea ce va atenua declinul unor active financiare. Anumite bănci centrale din ţări emergente ar putea majora dobânzile pentru a stopa deprecierea monedelor naţionale. Pe plan local nu ne aşteptăm la o reacţie din partea BNR în urma rezultatelor alegerilor din SUA şi vedem în continuare prima majorare a dobânzii undeva la începutul lui 2018. O anumită întărire a politicii monetare ar putea veni până atunci din îngustarea coridorului de dobânzi pentru facilitatea de credit şi facilitatea de depozit în 2017, ceea ce ar duce dobânzile din piaţă uşor în sus, spre dobânda de politică monetară, arată analiza.

Randamentele obligaţiunilor în lei ar putea fi confruntate cu uşoare presiuni de creştere iar în acest context este cu atât mai importantă menţinerea deficitului bugetar la 3% din PIB. Oricum, tendinţa de creştere a randamentelor în lei exista şi înainte de alegerile din SUA fiind explicată şi de alţi factori precum începerea unui proces gradual de creştere a inflaţiei în 2017.

Nu în ultimul rând, ar putea fi făcută o paralelă cu votul britanicilor pentru ieşirea din UE din luna iunie. Impactul ulterior asupra economiei Zonei Euro şi a Marii Britanii a fost mult sub cel aşteptat, în sensul că activitatea economică a rezistat bine în ciuda unei volatilităţi pe pieţele financiare. Dacă la momentul respectiv au existat reduceri de multe ori agresive ale estimărilor de creştere economică pentru Marea Britanie şi Zona Euro, ulterior aceste estimări au fost revizuite în sus pe măsură ce datele venite pe parcursul verii au surprins pozitiv.