După Brexit, România rămâne cu mai puţine fonduri europene de accesat

Adaugă-ne ca sursă preferată

Economistul şef al Unicredit Bank, Mihai Pătrulescu subliniază că impactul pe termen scurt asupra României va fi unul redus, deoarece pe termen scurt condiţiile rămân aceleaşi, negocierile vor dura cel puţin doi ani. Alături de impactul comercial, importuri/exporturi, şi migraţia forţei de muncă, cele mai afectate vor fi probabil proiectele pe fonduri europene.

Din punct de vedere al fondurilor UE, opinia predominantă este că ţările cu absorbţie ridicată ca procent din PIB (Polonia, Ungaria și Țările Baltice) sunt cele mai vulnerabile în cazul în care Marea Britanie îşi retrage contribuția financiară la bugetul UE. Cu toate acestea, estimarea UniCredit este că țările cu o performanță slabă în absorbția de fonduri, în special România, vor avea de suferit cel mai mult.

„Punctul nostru de vedere se bazează pe faptul că sistemul va favoriza primele cereri de finanţare, iar țările mai agile vor accelera absorbția fondurilor UE. Între timp, țările cu o absorbţie redusă precum România ar rămâne cu un volum scăzut de fonduri disponibile pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul actualei perioade bugetare.

De aceea, considerăm că România va rezista la șocuri mai bine decât majoritatea celorlalte țări din ECE. Pe termen mediu, anticipăm că România și UE vor reuşi să își diversifice piețele de export, în timp ce numărul relativ scăzut de emigranţi români ar trebui să ajute la reducerea impactului Brexit”, a declarat Pătrulescu. Cu toate acestea, incapacitatea României de a accelera absorbția fondurilor UE ar putea afecta perspectivele pe termen lung pentru țară. Contribuţia Marii Britanii la bugetul UE este de 188 de milioane de lire sterline pe săptămână.

România avea, la finalul anului 2014, cea mai mică rată de absorbţua a banilor europeni. Iată o comparaţie, pe baza datelor din cercetarea KPMG, Progress Report 2007-2014:

Rata absorbției, final 2014

Bulgaria: 77%. 5,1 miliarde euro

Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro

Estonia: 87%, 3 miliarde euro

Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro

Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro

Lituania: 88%, 6 miliarde euro 

Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro 

Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro

Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.