1EUR = 4.7305 RON | Bucureşti 35 º

Extern

După căderea Cortinei de Fier ţările est-europene îşi regăsesc identitatea în religie - studiu Pew Research Center

Religia se reafirmă ca o componentă importantă a identităţii naţionale şi individuale în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, foste membre ale blocului comunist, la mai bine de un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier şi dezmembrarea Uniunii Sovietice, conform unui studiu de amploare realizat de Pew Research Center care corelează credinţele religioase cu sentimentul de apartenenţă la naţiune.

11 mai, 2017 | Agerpres

Conform, Pew Research Center, o organizaţie americană de tip 'fact tank' din Washington, în ultimii 25 de ani s-a remarcat un proces de convergenţă între religie şi identităţile naţionale într-o regiune europeană care a fost până recent, din punct de vedere istoric, dominată de regimuri ateiste care păstrau însă, la rândul lor, o importantă componentă naţională.

Acest studiu se bazează pe un sondaj exhaustiv, realizat în perioada iunie 2015 - iulie 2016, prin interviuri faţă în faţă în 17 limbi, cu un eşantion reprezentativ de peste 25.000 de adulţi, cu vârsta de peste 18 ani, din 18 ţări: Armenia, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Georgia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia şi Ucraina.

În concluziile studiului, sociologii identifică majoritatea de populaţie ortodoxă din această regiune - aproximativ 57% dintre persoanele care trăiesc în regiunea studiată identificându-se drept ortodoxe. În 10 ţări, printre care Rusia, Ucraina, Grecia, România, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia şi Moldova ortodocşii constituie vasta majoritate şi, de asemenea, formează minorităţi semnificative în Bosnia (35%), Letonia (31%) şi Estonia (25%). Catolicii reprezintă aproximativ 18% din populaţia regiunii, incluzând majoritatea adulţilor din Polonia, Croaţia, Lituania şi Ungaria. Un al treilea grup semnificativ statistic de populaţie din regiune se declară neafiliat religios - persoane care susţin că sunt atee, agnostice sau 'fără o religie anume'. Neafiliaţii religioşi constituie o majoritate solidă în Republica Cehă (72%) şi un grup important în Estonia (45%).

Astfel, numărul persoanelor care îşi declară apartenenţa la religia ortodoxă în regiune este în creştere accentuată, trend corelat cu o scădere a numărului celor care se declară catolici. Ilustrativ este exemplul procentului de 71% dintre ruşi care se declară în prezent ortodocşi, comparativ cu 37% care îşi precizau ortodoxia în 1991, în momentul destrămării URSS. Această tendinţă nu se limitează la Rusia - modele similare se întâlnesc în Ucraina şi Bulgaria. În acelaşi timp, ţările istoric-catolice din Europa Centrală şi de Est au cunoscut o tendinţă opusă: ponderea populaţiei catolice în Polonia, Ungaria şi Republica Cehă a scăzut, chiar dacă doar puţin, din 1991 şi până în prezent.

Chiar dacă majorităţi covârşitoare din unele state din regiune se declară ortodoxe, iar o medie de 86% a repondenţilor din cele 18 ţări cuprinse în studiu susţin că există un Dumnezeu, relativ puţini locuitori din Europa Centrală şi de Est se declară ortodocşi practicanţi şi spun că merg la biserică săptămânal. Din acest punct de vedere, deşi mai puţini numeric, credincioşii catolici sunt mai grupaţi în jurul bisericii decât cei ortodocşi.

Conform sondajelor procentul celor care declară că există un Dumnezeu este de 99% în Georgia, de 95% în România, Moldova şi Armenia şi respectiv de 94% în Bosnia. Republica Cehă şi Estonia sunt cele mai mari două excepţii de la acest model - în ambele ţări, mai puţin de jumătate (29% şi, respectiv, 44%) îşi afirmă credinţa în Dumnezeu.

Dintre ţările central şi est-europene, sentimentul mândriei naţionale apare mai răspândit în cele predominant ortodoxe. În majoritatea ţărilor ortodoxe care fac parte din această cercetare, aproximativ jumătate sau mai mulţi repondenţi declară că sunt foarte mândri că sunt cetăţeni ai ţării lor. În celelalte ţări din regiune, doar în Croaţia majoritatea celor chestionaţi exprimă acelaşi nivel de mândrie naţională(59%).

În 10 dintre cele 18 ţări chestionate din Europa Centrală şi de Est, peste jumătate dintre respondenţi sunt de acord cu formulări precum 'oamenii de la noi nu sunt perfecţi, dar cultura noastră este superioară altora', conform rezultatelor studiului. Şapte din cele 10 ţări au majorităţi ortodoxe, iar cele ale căror cetăţeni susţin cel mai puternic această idee sunt: Grecia (89%), Georgia (85%) şi Armenia (84%). În rândul ţărilor majoritar catolice şi al ţărilor cu religii mixte, doar în Bosnia aproape 7 din zece adulţi (68%) susţin superioritatea culturii lor asupra altora.

În ţările majoritar ortodoxe sprijinul pentru legătura stat - biserică este mai mare decât în statele cu populaţie majoritar catolică. Locuitorii din ţările majoritar ortodoxe sunt mai înclinaţi decât cei din celelalte părţi ale regiunii să spună despre guvernele lor că ar trebui să sprijine răspândirea valorilor şi credinţelor religioase în ţară şi că ar trebui să ofere fonduri pentru bisericile naţionale majoritare. De asemenea, cel puţin o treime dintre locuitorii ţărilor ortodoxe declară despre guvernele lor că ar trebui să sprijine diseminarea valorilor şi credinţelor religioase în ţările lor, inclusiv o majoritate în Armenia (59%) şi aproximativ jumătate din populaţia din Georgia (52%). În ţările majoritar catolice din regiune ideea că autorităţile ar trebui să susţină religia are mult mai mică susţinere, majoritatea celor intervievaţi fiind de părere că religia ar trebui să fie separată de politicile guvernamentale.

O constantă după încheierea Războiului Rece îl constituie rolul preponderent pe care, în conştiinţa colectivă din ţările preponderent ortodoxe, continuă să-l joace Rusia în regiune. Dacă înainte de anii '90 Rusia conducea blocul comunist al statelor membre ale Pactului de la Varşovia, în prezent Rusia este percepută ca un bastion al ortodoxiei şi ca un tampon împotriva Occidentului. Majoritatea naţiunilor preponderent ortodoxe din Europa Centrală şi de Est, cu excepţia notabilă a Ucrainei, validează ideea că 'o Rusie puternică este necesară pentru a echilibra influenţa Occidentului'. Chiar şi în Grecia, remarcă autorii studiului, o ţară care face parte din Uniunea Europeană, 70% dintre locuitori sunt de acord că este nevoie de o Rusie puternică pentru a echilibra Vestul. Acest sentiment este împărtăşit de mult mai puţini oameni din ţările catolice şi cu religii mixte din regiune.

În toate ţările cu o majoritate ortodoxă, cu excepţia, din nou, a Ucrainei (care a pierdut controlul asupra Crimeii în favoarea Rusiei în 2014 şi care este încă angajată într-un conflict cu separatiştii pro-ruşi din partea de est a ţării), cei mai mulţi subiecţi intervievaţi sunt de acord cu ideea că Rusia are obligaţia de a-i proteja pe creştinii ortodocşi din afara graniţelor sale. Cu toate acestea, chiar şi în teritoriile aflate în afara conflictului, mai mult de o treime dintre adulţii ucraineni (38%) declară că Rusia are obligaţia de a proteja creştinii ortodocşi din alte ţări.

Interesantă şi aparent în contradicţie cu ideea despre rolul important al Rusiei în regiune este şi susţinerea pe care majorităţi din cele mai multe ţări cuprinse în acest studiu, deopotrivă ortodoxe şi non-ortodoxe, o acordă colaborării apropiate cu Statele Unite ale Americii şi alte puteri occidentale.

Chiar dacă, procentual, credincioşii ortodocşi practicanţi sunt mai puţini decât cei catolici, ei sunt totuşi mai conservatori. În Rusia majoritar ortodoxă, spre exemplu, 85% din populaţie este de părere că homosexualitatea este o tară morală. Chiar şi între ruşii neafiliaţi religios, trei sferturi spun că homosexualitatea este imorală, iar 79% sunt de acord cu faptul că societatea nu ar trebui să o accepte. Prin contrast, în Polonia, ţară majoritar catolică, unde populaţia în ansamblu este mai implicată din punct de vedere religios, mai puţin de jumătate dintre adulţi (48%) spun că homosexualitatea este greşită din punct de vedere moral. Aproximativ patru din zece polonezi catolici (41%) consideră că societatea ar trebui să accepte homosexualitatea.

În ceea ce priveşte femeile din această regiune geografică, studiul ajunge la concluzia că mulţi dintre locuitorii ţărilor ortodoxe încă asociază femeile cu rolurile de gen tradiţionale - cum ar fi să se supună soţilor şi să crească copiii. În aceeaşi linie, cel puţin patru din zece adulţi din cele mai multe ţări majoritar ortodoxe spun că atunci când şomajul este ridicat, bărbaţii ar trebui să aibă mai multe drepturi la un loc de muncă. În cele opt ţări neortodoxe investigate, cota celor care deţin această viziune variază de la 19% în Estonia până la 39% în Bosnia.

În rândul populaţiilor fostelor republici sovietice, cu excepţia Ţărilor Baltice, persistă şi o nostalgie privind URSS. În Moldova şi Armenia, de exemplu, majoritatea sunt de părere că dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991 a fost rea pentru ţara lor. Chiar şi în Ucraina, unde persistă conflictul armat cu separatişti pro-ruşi, aproximativ o treime (34%) dintre cetăţeni susţin acelaşi lucru. În schimb, în Ţările Baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - viziunea cea mai des întâlnită este că dizolvarea URSS a fost un lucru bun.

Mulţi dintre locuitorii din estul şi centrul Europei au îndoieli cu privire la faptul că democraţia este cea mai bună formă de guvernare: Cu toate că opinia dominantă în 11 din cele 18 ţări intervievate este că democraţia este preferabilă oricărei alte forme de guvernare, doar în două ţări - Grecia (77%) şi Lituania (64%) - majoritatea clară susţine acest lucru. În multe ţări din Europa Centrală şi de Est, părţi substanţiale ale publicului - inclusiv aproximativ o treime sau chiar mai mult dintre adulţii din Bulgaria, Belarus, Rusia şi Moldova - sunt de părere că, în anumite circumstanţe, este preferabil un guvern nedemocratic.

Acestea sunt printre principalele constatări ale noului studiu realizat de Pew Research Center. Studiul, finanţat de Pew Charitable Trusts şi Fundaţia John Templeton, face parte dintr-un efort mai larg al Pew Research Center de a înţelege schimbările legate de religie şi impactul lor asupra societăţilor din întreaga lume.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO