1EUR = 4.7315 RON | Bucureşti 33 º

Extern

După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

Fondul Monetar Internţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).

11 oct, 2013 | Mediafax

Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.

"Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (...) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile", a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani.

Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma "troica" creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru.

Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind "aproape ca şi cum puşcaşii marini ar SUA ar fi ajuns într-o zonă de război". Fondul şi expertiza sa erau "de neînlocuit", a spus Borges.

Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro.

"Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (...) Programul a fost greşit de la început", a afirmat el.

După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare.

"A trebuit să negociem cifrele ... Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile", a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.

O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia.

Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca "poveste de adormit copii", iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este "ridicolă din punct de vedere ştiinţific". Borges a declarat, politicos, că a fost "foarte subiectivă".

Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia

Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie.

"Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei", a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este "o furtună într-un pahar cu apă".

Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.

Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.

De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca "lipsite de interes" ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi.

Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.

Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, în comentarii la de la sediul Fondului din Washington.

"Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate", a spus Lagarde.

Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI.

Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi.

În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI.

"Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă", a spus în iulie Lagarde.

Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO