După opt luni de Covid-19, deficitul Fondului Sănătăţii depăşeşte 2 miliarde de lei, deşi subvenţiile primite sunt cele mai mari din 2013 încoace

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS), din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, a primit subvenţii de peste 5 miliarde de lei în primele opt luni din 2021, cele mai mari din perioada ianuarie – august a ultimilor opt ani, reiese dintr-o analiză Economica.net. Cu toate acestea, deficitul Fondului depăşeşte 2 miliarde de lei în intervalul analizat şi e cu peste 5% mai mare decât în perioada corespunzătoare a anului 2020. De la începutul crizei provocate de Covid-19, din bugetul FNUASS se suportă serviciile medicale şi medicamentele necesare pentru tratarea tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României, diagnosticate cu boala provocată de noul coronavirus, şi a complicaţiilor acestei boli, indiferent că sunt asigurate, neasigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sau că provin din alte state.
Cristina Şomănescu - lun, 04 oct. 2021, 22:09
După opt luni de Covid-19, deficitul Fondului Sănătăţii depăşeşte 2 miliarde de lei, deşi subvenţiile primite sunt cele mai mari din 2013 încoace

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Execuţia Fondului Sănătăţii după opt luni din al doilea an al crizei Covid.

Sintetic:

Deficitul FNUASS din primele opt luni ale anului 2021 depăşeşte 2 miliarde de lei şi e cu peste 5% mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza Economica.net.

Subvenţiile primite de FNUASS depăşesc 5 miliarde de lei şi sunt cele mai mari din perioada analizată a ultimilor opt ani, potrivit comparaţiei Economica.net.

Câţi bani am stâns la Fondul Sănătăţii până la sfârşitul lunii august şi care sunt stâlpii care susţin sistemul asigurărilor sociale de sănătate

Încasările totale la FNUASS au depăşit 31,37 de miliarde de lei în primele opt luni din 2021, reiese din execuţia publicată de CNAS. FNUASS a avut în ianuarie – august 2021 venituri totale cu peste 10% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2020, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

Angajaţii, statul, adică noi, plătitorii oneşti de taxe şi impozite, şi producătorii de medicamente sunt cei care finanţează sistemul asigurărilor sociale de sănătate. 

Contribuţiile de asigurări, alcătuite în special din CASS, virate la FNUASS în primele opt luni din 2021 depăşesc 23,85 de miliarde de lei şi sunt cu 13% mai mari decât cele virate în aceeaşi perioadă din 2020, reiese din execuţiile FNUASS, comparate de Economica.net.

Subvenţiile virate la FNUASS depăşesc 5 miliarde de lei în primele opt luni din 2021 şi sunt cu circa 9,5% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului 2020. Analizele făcute de Economica.net despre acest subiect arată că în intervalul analizat avem cele mai mari subvenţii primite de FNUASS din perioada corespondentă (ianuarie – august) a ultimilor opt ani.

Încasările din clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – au ajuns la 2,53 de miliarde de lei în primele opt luni din 2021 şi sunt cu circa 9% mai mici decât cele realizate în perioada corespunzătoare din 2020, arată execuţiile Fondului, pe care le-am comparat.

  • Diferenţa dintre încasările totale la Fond şi sursele de venit antemenţionate (CASS, clawback, subvenţii) e acoperită de veniturile FNUASS, încasate în contul unic, în curs de distribuire, precum şi de veniturile nefiscale la Fond.

Cât şi cum am cheltuit din Fondul Sănătăţii până la finalul lunii august 

Cheltuielile totale făcute din FNUASS în primele opt luni depăşesc 33,47 de miliarde de lei şi sunt cu 9,9% mai mari decât cele efectuate în aceeaşi perioadă a anului 2020, arată execuţiile comparate de Economica.net.

Punctual, plăţile pentru produsele farmaceutice, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate în sistemul asigurărilor de sănătate depăşesc 9,79 de miliarde de lei în primele opt luni din 2021 şi sunt cu 5,81% mai mari decât cele făcute în perioada corespunzătoare a anului 2020, potrivit comparaţiei făcute de Economica.net.

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru serviciile medicale din unităţile sanitare cu paturi, acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, se ridică la 8,4 miliarde de lei în ianuarie – august 2021 şi sunt cu 11,57% mai mari decât cele făcute în aceeaşi perioadă a anului 2020.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 8,1 miliarde de lei în primele opt luni din 2021 şi sunt cu peste 13% mai mari decât cele realizate în perioada identică a anului 2020. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale succesive acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice, în baza legii salarizării unice, potrivit analizei Economica.net.

Cheltuielile pentru asigurări şi asistenţă socială, suportate din FNUASS în primele opt luni din 2021, ajung la 2,75 de miliarde de lei şi sunt cu aproape 11% mai mari decât cele făcute în perioada identică a anului 2020, reiese din analiza Economica.net.

Te-ar mai putea interesa și
Ministrul egiptean de Externe cere desfășurarea cât mai rapidă a unei forțe de menținere a păcii în Fâșia Gaza
Ministrul egiptean de Externe cere desfășurarea cât mai rapidă a unei forțe de menținere a păcii în Fâșia Gaza
Şeful diplomaţiei egiptene Badr Abdelatty s-a pronunţat sâmbătă pentru o desfăşurare rapidă în Fâşia Gaza a unei forţe internaţionale de stabilizare, prevăzută în planul american de......
Metoda prin care Rusia poate ataca România fără ca NATO să intervină. Expert în apărare: Războiul din Ucraina e doar un pretext
Metoda prin care Rusia poate ataca România fără ca NATO să intervină. Expert în apărare: Războiul din Ucraina e doar ...
Rusia are metode prin care poate agresa România fără ca NATO să poată să intervină în baza celebrului Articol 5 și, ...
Donald Trump vrea să reactiveze Doctrina Monroe de dominație a SUA asupra emisferei vestice și să-și reevalueze relația cu Europa – analiză Reuters
Donald Trump vrea să reactiveze Doctrina Monroe de dominație a SUA asupra emisferei vestice și să-și reevalueze relația ...
Statele Unite îşi vor reafirma dominaţia în emisfera vestică, îşi vor consolida forţa militară în Indo-Pacific ...
Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, susține că o pace între Ucraina și Rusia e mai aproape ca oricând
Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, susține că o pace între Ucraina și Rusia e mai aproape ca oricând
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat sâmbătă, la Doha, că o potenţială pace între Ucraina şi Rusia ...