DW: Transnistria se sufocă economic şi agită „pericolul războiului” pentru a devia atenţia

Restanţele salariale cresc chiar şi după ce autorităţile separatiste au redus, în februarie 2015, salariile ‘bugetarilor’ cu 30%. ‘Ministrul finanţelor’ din regiunea transnistreană, Elena Ghirjul, a comunicat administraţiei centrale de la Tiraspol că acumulările la bugetul regiunii au scăzut de la începutul anului cu peste 55% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, dar au fost luni în care acumulările au scăzut şi cu 70%. Din această cauză, doar jumătate din salariile pentru luna aprilie, reduse cu 30%, au fost achitate până în prezent.

În acelaşi timp, volumul exporturilor din regiunea transnistreană a scăzut de la începutul anului cu 26%, iar importurile cu 21,5%, după ce guvernul de la Kiev a interzis trecerea produselor accizabile prin punctele de trecere Cuciurgan şi Platonovo, de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Aceste fluxuri au fost transferate de către Kiev către cele mai apropiate puncte de trecere a frontierei controlate de autorităţile de la Chişinău.

În acest context, notează Deutsche Welle, administraţia transnistreană se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei şi acuză noi blocaje economice din partea Chişinăului şi Kievului. Liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk, a pus întreaga responsabilitate pentru ceea ce el a numit ‘regresul economic al Transnistriei’ pe seama autorităţilor moldovene, pe care le acuză că ar urmări ‘blocada economică a regiunii’. Mai mult, aşa-zisul comitet de anchetă de la Tiraspol a pornit, săptămâna trecută, un dosar penal pe cauza refuzului autorităţilor de la Chişinău de a prelungi licenţa de activitate pentru mai multe întreprinderi din stânga Nistrului. Deutsche Welle aminteşte că Republica Moldova a refuzat să prelungească licenţa unuia dintre cei mai mari producători de băuturi alcoolice din regiunea transnistreană ‘Buket Moldavii’, Chişinăul înaintând cerinţe suplimentare pentru respectarea legislaţiei moldoveneşti.

Problemele economice ale regiunii transnistrene s-au agravat după ce Rusia a încetat să mai trimită bani în enclava separatistă. Moscova a refuzat, pentru prima dată, să ofere asistenţa financiară în valoare de 100 de milioane de dolari, solicitată de către liderul separatist, iar de la 1 ianuarie 2015 adaosul de 100 de ruble transnistrene pe care îl primeau pensionarii din Transnistria din partea Rusiei a fost înjumătăţit.

Potrivit ‘Expert Grup’ de la Chişinău, regiunea este extrem de vulnerabilă la şocurile externe, fapt ce s-a acutizat odată cu înrăutăţirea situaţiei economice din Ucraina şi Federaţia Rusă şi cu respingerea de către Tiraspol a Acordului de Asociere semnat de Republica Moldova cu UE.

Pe acest fond, presa de la Tiraspol şi aşa-zisele ‘organizaţii neguvernamentale’ încearcă să mute atenţia opiniei publice de la problemele economice grave, agitând ‘pericolul războiului’. Ele au cerut protecţia preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul unei ameninţări externe, liderul de la Kremlin fiind considerat cel care poate garanta pacea pe teritoriul transnistrean. Apelul pretinselor ‘organizaţii neguvernamentale’ a apărut după ce Ucraina a denunţat mai multe acorduri bilaterale cu Rusia, inclusiv cel de cooperare în domeniul militar, care permitea aprovizionarea şi rotaţia trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului, încheie Deutsche Welle.