E Black Friday, cartelurile din România discriminează clienții vechi în favoarea celor noi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Când încerci să aplici observi că acest lucru e posibil doar pentru clienții noi, ceea ce înseamnă că mușterii vechi sunt discriminați.

De asemenea, știu o bancă, o instituție financiară, care spune că dacă îți faci din mai multe credite unul la ea, și mai aduci și salariul, îți percepe o dobândă redusă, în contextul unei promoții derulate pe o perioadă determinată, cam cum e cazul și la Black Friday.

Problema este însă că dacă ai deja mai multe credite la respectiva bancă și salariul și ceri, precum în reclamă, condiții similare ca pentru clienții ce vin cu împrumuturile de la altă bancă, nu beneficiezi de aceleași condiții, ceea ce înseamnă că vechii clienți sunt supuși segregației în comparație cu cei noi și îndemnați, practic, să ceară refinanțare în altă parte.

Nu vreau însă să ies din sfera furnizorilor de cablu, ci să rămân pentru a spune că dacă vezi cum ești tratat ca și client vechi, reacția naturală e să devii client nou și să mergi la concurență pentru a plăți cu o treime mai puțin față de oferta standard, dacă te abonezi de Black Friday. Aici observi, din păcate, că zona ta unde vrei să te uiți la televizor, deși e la o aruncătură de băț de centrul Bucureștiului, nu e conectată la serviciile respectivului furnizor. Te apuci să întrebi: „Păi, voi nu investiți, n-aveți capital, cum puteți face reclamă la ceva ce nu puteți oferi?”. Operatorul ridică din umeri. Întrebi dacă servicii prin satelit, cu parabolică adică, ți se pot da, și ți se spune că nu. Cel care ți le poate furniza – un al treilea actor de pe piață – tocmai a avut ideea de a denunța unilateral contractele de cablu, ceea ce te-a determinat și pe ține să faci același lucru, fiindcă dacă ai bătut palmă cu cineva nu merge să schimbi regulile jocului în timpul jocului.

În cele din urmă ca în bancul cu capra evreului ajungi la concluzia că e foarte bine cum e acum pentru ține. De fapt, nu e bine deloc, căci nu e capitalism, zis și economie de piață, pentru că nu e destul capital ca să facă să existe supraofertă de bunuri și servicii, și să genereze bunăstare, dar e fix ca la vot, alegi răul cel mai mic.

Și sigur că pot să închei aici, cu această concluzie de efect, dar mai bine reiterez ideea că prostituția pe care o reprezintă marketingul prin ceea ce face, încearcă să fie propagată în întreaga societate ca urmare a faptului că el conduce. Lipsa de moralitate e legată de distorsionarea raportului cerere-ofertă. Și, la fel de grav, prostituția stabilește ierarhii de valori.

Orice formă ar imbrăca, prostituția are o mare problemă cu democrația, dar, mai ales, cu meritocrația, deoarece induce un mod de organizare mult sub cel consacrat. Nici sistemele socialiste, nici acelea capitaliste nu consideră prostituția un element determinant. Principial vorbind, referindu-ne la respectivele sisteme, unele o tolerează, altele o neagă, dar nu îi conferă rol decisiv, deși marketingul insistă să o promoveze în toate sistemele.

Dar, din nefericire, ele evită să arate că sunt perfectibile și exact de aceea profită marketingul și impune prostituția. Nu este clar cum se vor dezvoltă în continuare și exact asta speculează marketingul și devine o fortă. Cum arată acum lucrurile încă nu a devenit evident dacă marketingul e constructiv sau distructiv, dar ceva care sfidează legile naturii parcă ar putea fi inclus în a doua categorie.