E oficial: Legea cartelelor prepay a fost respinsă de Senat

Potrivit expunerii de motive, iniţiativa legislativă vizează ‘stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit în domeniul luptei împotriva criminalităţii organizate şi în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism’.

Iniţiatorii proiectului de lege precizează că, în prezent, piaţa de telefonie mobilă din România este dominată de clienţii de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile.

‘Cartelele preplătite au un regim juridic diferit de cel al utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice furnizate pe bază de abonament, fapt care face dificilă identificarea utilizatorilor de cartele preplătite în cazul activităţilor efectuate pentru desfăşurarea cercetării penale ori pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea riscurilor ori ameninţărilor la adresa securităţii’, se arată în expunerea de motive a proiectului iniţiat de Guvern

Iniţiatorii explică, totodată, şi faptul că actuala situaţie creează discriminări între consumatorii serviciilor achiziţionate de la furnizori, ‘în condiţiile în care legislaţia naţională recunoaşte dreptul furnizorilor de a colecta şi prelucra datele cu caracter personal numai ale abonaţilor, împreună cu obligaţia acestora din urmă de a pune la dispoziţie aceste date’.

Potrivit formei legii trimise spre promulgare şi retrimisă Parlamentului, se propune înregistrarea utilizatorilor de cartele preplătite, precum şi colectarea şi stocarea datelor acestora. În cazul utilizatorilor de internet, legea stipulează că datele acestora vor fi stocate pe o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora.

Curtea Constituţională a fost însă sesizată, în data de 9 iulie 2014, de către Avocatul Poporului, şi a admis obiecţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii în discuţie, considerându-se că ‘acest demers legislativ prin care datele cu caracter personal urmează a fi reţinute, în mod continuu, timp de şase luni de la momentul generării acestor informaţii, ar aduce atingere principiului garantării şi ocrotirii vieţii intime familiale şi private de către autorităţile publice, precum şi principiului proporţionalităţii’.

Decizia CCR nr. 461/16 septembrie 2014 este definitivă şi obligatorie. Senatul, prima Cameră sesizată în acest caz, a respins legea cu 93 de voturi pentru şi două voturi împotrivă. Legea are un caracter ordinar.