E tot mai scump să ai mașină și va fi și mai scump. După creșterea TVA, a accizelor pentru carburanți, a asigurărilor și a rovinietei ar putea urma taxarea emisiilor poluante

Astfel, așa cum a scris deja Economica.net, din 2027 ar trebui să intre în vigoare un nou sistem de taxare al emisiilor de carbon, fie că acestea provin de la vehicule sau consumul de gaze în locuințe.

Mai exact, ETS 2 va include o taxă pe carbon, care acum nu există, în prețul carburanților auto și în factura pentru gaze. Atât furnizorii de carburanți cât și cei de gaze livrate consumatorilor finali pentru încălzire vor fi obligați să cumpere aceste noi certificate de carbon, iar contravaloarea lor va fi inclusă în prețul de vânzare către clienții finali.

„Potrivit datelor din Ancheta Bugetelor de Familie pe anul 2019, consumul mediu pentru o familie din România cu automobil este de 48 de litri de benzină sau 54 de litri de motorină. Potrivit aceleiași surse, consumul mediu de gaz metan pentru o familie cu centrală de apartament este de 98 de metri cubi pe lună. La aceste valori, impactul mediu lunar asupra gospodăriilor al unui ETS 2 de 75 de euro/tona de CO2 ar fi de 13,8 euro pentru gospodăriile care au centrală pe gaz, 8.2 euro pentru cei cu automobil pe benzină și de 10.9 euro pentru cei cu auto diesel”, declara mai demult Constantin Postoiu, Head of Data Analytics la Energy Policy Group (EPG), citat de Economica.net.

Pe lângă această taxă europeană, România se luptă să îndeplinească „jaloanele” asumate prin PNRR pentru a avea acces la fondurile europene.

În februarie 2025, fostul ministru al finanțelor, actual viceprim-ministru, Tanczos Barna, declara că „este un jalon în PNRR privind modificarea impozitării mijloacelor de transport pentru a genera o mobilitate mai verde. (…) Acest lucru poate să însemne la anumite categorii de autoturisme taxe locale mai mari, pentru că majoritatea acestor taxe se duc în bugetul autorităţilor locale, pot însemna taxe mai mici la anumite mijloace de transport care sunt mai puţin poluante şi trebuie creat un echilibru astfel încât să fie motivant să circulăm cu mijloace de transport mai puţin poluante. (…) Cu siguranţă, această taxă nu va intra în vigoare în acest an, ci cel mai devreme pe 1 ianuarie 2026. De atunci, am putea plăti taxe mai mari în funcţie de maşinile pe care le avem şi dacă poluează mai mult, sau mai mici, dacă avem maşini mai puţin poluante, depinde de modul în care se echilibrează acest lucru. Sigur, maşinile mai puţin poluante vor fi taxate mai puţin decât cele care sunt mai poluante”.

Apoi, în primăvara acestui an, fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, menționa că solicitarea de plată numărul patru a PNRR se află în curs de negociere cu Comisia Europeană, aceasta fiind dependentă de îndeplinirea unor condiții stricte.

„Este o cerere de plată importantă atât din perspectiva valorii acesteia, dar şi din perspectiva reformelor pe care le cuprinde. Este vorba de reforma fiscală, taxa de poluare pentru mijloacele de transport, legea energiei, cu legislaţia secundară pe care o avem de aprobat până la depunerea Cererii de plată, legile justiţiei, Codul urbanismului împreună cu platforma electronică de punere în aplicare a acestor reglementări, Codul silvic împreună cu hotărârea de reorganizare a Romsilva şi, desigur, strategia hidrogenului şi strategia biodiversităţii”, menționa Marcel Boloş în mai 2025.

Ce înseamnă această taxă „de poluare pentru mijloacele de transport” nu a fost niciodată explicat cu claritate, însă, dacă în cazul vehiculelor comerciale peste 3,5 tone o astfel de măsură ar putea fi asimilată viitoarei TollRo – un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă și va fi calculat pentru fiecare kilometru parcurs – , în cel al autoturismelor detaliile lipsesc cu desăvârșire.

Asta, desigur, dacă ignorăm un proiect al Ministerului Transporturilor pus în dezbatere publică în primăvara lui 2023 care nota că, pentru transportul de persoane și pentru transportul de marfă cu masă totală maximă autorizată (MTMA) mai mică sau egală cu 3,5 tone, prețul rovinietei se va calcula „în funcţie de categoria vehiculului, de clasa de emisii poluante (EURO) și de durata de utilizare a reţealei de drumuri naţionale din România”.

Trebuie menționat și că, în documentele trimise Comisiei Europene zilele trecute, la capitolul „impozitare de mediu”, guvernul notează că va fi implementată o „reformă a fiscalității verzi în sectorul transporturilor”, iar în materialele pentru ședința de guvern din 4 iulie 2025 aferente ”proiectului de lege privind unele măsuri fiscal – bugetare”, alături de capitolul rovinietă este menționată, din nou, „taxarea ecologică – conform jaloanelor 59 și 60 aferente PNRR”.

Ce se va scumpi cu siguranță până atunci pentru cine are mașină

Până când vor intra taxele despre care vorbeam mai sus, vom avea câteva costuri suplimentare certe.

Primul este cel cu carburanții. Astfel, benzina și motorina se vor scumpi în două rânduri, și la 1 august, și la 1 ianuarie 2026, din cauza creșterii accizelor și a cotei TVA. Doar din aceste cauze, vom avea un plus cumulat de 77 de bani pe litru la benzină și 70 de bani la motorină.

Desigur, dacă e scumpește petrolul pe plan mondial, prețul va crește și mai mult.

Apoi, noul pachet fiscal a introdus și creșterea taxei de utilizare a infrastructurii rutiere.  Rovinieta pentru autoturisme crește cu 78%, până la 50 de euro pentru un an. 

Și, nu în ultimul rând, de la 1 iulie s-a ridicat și plafonarea asupra prețului poliței de asigurare civilă obligatorie (RCA). Astfel, potrivit estimărilor jucătorilor din piața de profil, polița RCA se va scumpi cu până la 15%.