Ebola, o ameninţare din ce în ce mai acută pentru România. Guvernul întăreşte protecţia împotriva unei posibile epidemii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Guvernul a decis să menţină în funcţiune încă cel puţin şase luni spitalul modular în care vor fi gestionate posibilele cazuri de infectare cu virusul Ebola. Concret, Guvernul alocă suma de 360.000 de lei Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan”, pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a formaţiunii medicale ROL 2 – spitalul modular în care sunt gestionate posibilele infecţii cu virusul Ebola, potrivit Ordonanţei de Urgenţă privind aprobarea susţinerii cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a Formaţiunii Medicale ROL 2 din bugetul Ministerului Sănătăţii, adoptată miercuri, 20 mai.
Banii vor asigura aprovizionarea cu energie electrică şi apă potabilă a formaţiunii ROL 2, pentru o perioadă de şase luni, conform OUG.

„Este necesară asigurarea susţinerii în continuare a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru Formaţiunea medicală ROL 2, din bugetul Ministerului Sănătăţii (MS), până la declararea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a închiderii Alertei internaţionale determinată de epidemia de Ebola„, argumentează oficialii MS în Ordonanţa de Urgenţă antemenţionată.
Neadoptarea acestei ordonanţe ar determina încetarea funcţionării spitalului modular şi ar pune România în incapacitatea de a asigura asistenţă medicală adecvată pacienţilor suspecţi de infectare cu virusul Ebola.

În luna aprilie, Guvernul a aprobat prin HG suplimentarea cu 2,6 milioane de lei a bugetului Ministerului Sănătăţii, din Fondul de rezervă bugetară, pentru finanţarea prevenirii şi combaterii infecţiilor cu virus hemoragic Ebola, deoarece costurile necesare susţinerii funcţionării Centrului Unic de Management al Cazurilor de Ebola au fost subestimate.

Pe 17 octombrie 2014, Guvernul României a alocat 25 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, pentru cumpărarea materialelor sanitare, echipamentelor şi serviciilor necesare gestionării unei posibile infecţii cu virusul Ebola, în regim de maximă urgenţă. Tot atunci, Ministerul Sănătăţii a anunţat că va instala un spital modular (care reprezintă o secţie externă a Institutului Matei Balş), numit Centrul Unic de Management al Cazurilor de Ebola, în care vor fi gestionate posibilele cazuri de infectare cu Ebola.

Spitalul modular are o capacitate de 20 de paturi, funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie „Ana Aslan”, asigură condiţiile optime de izolare şi siguranţă a posibilelor cazuri de infectare cu Ebola, şi reduce riscurile de transmitere a virusului la personalul medico-sanitar, au spus pentru ECONOMICA.NET oficialii Ministerului Sănătăţii, în octombrie 2014. Guvernul a alocat 0,29 milioane de lei în 2014 pentru amenajarea spitalului modular în care vor fi gestionate posibilele cazuri de infectare cu Ebola, care funcţionează în cadrul Institutului Ana Aslan.

Vă amintim că pe 7 august 2014, Comitetul de Urgenţă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat epidemia de Ebola ca urgenţă de sănătate publică la nivel mondial.

Cel mai recent bilanţ al epidemiei cu Ebola contabilizează 26.969 de cazuri confirmate de infectare cu virusul şi 11.135 decese, arată raportul publicat de OMS pe 17 mai 2015.

Retrospectiva epidemiei de Ebola declanşată la sfârşitul anului 2013

Epidemia provocată de virusul Ebola este cea mai mare epidemie înregistrată din 1976.
Primele cazuri au fost identificate în luna decembrie 2013, într-o regiune forestieră din sud-estul Guineei, lângă graniţa cu Liberia şi Sierra Leone. Confirmarea de infectare cu Ebola a fost facută pe 22 martie 2014 de către Centrul Naţional de Referinţă pentru Febre Virale Hemoragice (Institut Pasteur, Lyon, Franţa).
Analiza genetică a virusului arată ca acesta este foarte apropiat (mai exact, în proporţie de 97%) de varianta Ebola (Zaire ebolavirus) identificată anterior în Congo şi Gabon, şi foarte diferită de varianta Tai Forest Ebola, izolată în Coasta de Fildeş.

Cum se transmite boala
Transmiterea bolii se face prin contact direct cu sângele, secreţiile, organele sau alte fluide ale persoanelor infectate sau ale persoanelor/animalelor decedate.
Transmiterea bolii este posibilă şi prin contact sexual neprotejat cu persoane aflate în convalescenţă, timp de până la şapte săptămâni după recuperare.
Virusul nu se transmite în perioada de incubaţie. Riscul de transmitere în perioada de debut a simptomatologiei e mic.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră că riscul unui turist de a se infecta cu virusul Ebola în timpul unei călătorii în zonele afectate, şi de a dezvolta boala după întoarcere este extrem de scăzut, chiar dacă vizita a inclus o călătorie în zonele în care au fost raportate cazuri de boală.