Economia chineză a înregistrat în 2019 cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani

Chiar dacă o creştere de 6,1% este una pe care economiile occidentale o invidiază, pentru China este cel mai slab avans al economiei după anul 1990, când gigantul asiatic a înregistrat o creştere economică de 3,9% după un an foarte prost, după care au urmat însă ani succesivi de creşteri de două cifre sau aproape. Însă criza financiară din 2008-2009 a redus cererea externă şi a obligat Beijingul să se îndatoreze pentru a susţine economia. Ulterior, însă, creşterea gradului de îndatorare a obligat autorităţile chineze să restrângă creditului pentru a reduce riscurile financiare.

Cifra anunţată vineri de Biroul naţional de statistică este în linie cu estimările analiştilor şi cu ţinta cuprinsă între 6% şi 6,5% fixată la începutul anului trecut de Guvernul de la Beijing.

De asemenea, datele statistice mai arată că în ultimul trimestru din 2019 economia chineză s-a stabilizat, înregistrând un avans de 6% în ritm anual, neschimbat comparativ cu trimestrul al treilea, ceea ce sugerează că măsurile de stimulare adoptate în ultimii ani încep în sfârşit să dea roade.

„Cred că această aparentă stabilizare a creşterii în trimestrul patru este sustenabilă. Am văzut o îmbunătăţire în industrie. Am văzut eforturi din partea decidenţilor pentru a fi siguri că economia continuă să crească, în special eforturi în finanţarea infrastructurii”, a declarat Louis Kuijs, analist la Oxford Economics în Hong Kong.

Anul acesta este unul crucial pentru atingerea obiectivului Partidul comunist chinez vizând dublarea PIB-ului şi veniturilor în deceniul 2010-2020 şi transformarea Chinei într-o naţiune „moderat prosperă”.

Anterior, Banca Mondială a anunţat că în 2020 se aştepată la o nouă încetinire a ritmului de creştere a economiei chineze până la 5,9%. Ţinta oficială de creştere a Beijingului ar urma să fie dezvăluită la începutul lunii martie.

Cu toate acestea, sursele guvernamentale citate de Reuters susţin că Beijingul intenţionează să stabilească o ţintă de creştere mai redusă, de aproximativ 6%, în acest an comparativ cu cea de 6-6,5% stabilită pentru 2019, bazându-se pe majorarea investiţiilor în infrastructură pentru a evita o încetinire şi mai gravă.