Economia globală a atins un minim în prima jumătate a anului 2024 – raport Allianz Trade

Potrivit unui comunicat de presă, Allianz Trade a publicat raportul „Sector Atlas 2024”, document ce analizează sectoarele economice majore, tendinţele actuale, riscurile asociate şi evoluţiile economice care vor modela peisajul de afaceri în următorul an. Raportul este publicat într-un moment cheie, în care redresarea economică globală se află încă într-o fază incipientă, în care companiile continuă să navigheze într-un context marcat de volatilitate şi incertitudine.

Specialiştii estimează că produsul intern brut global va creşte cu 2,8% atât în 2024, cât şi în 2025. Această creştere va fi inegală deoarece, economii dezvoltate precum SUA, vor înregistra o încetinire la 1,7%, în timp ce Zona Euro va ajunge la 1,4% până în 2025. Pe de altă parte, China se va confrunta, în continuare, cu o încetinire treptată a creşterii economice, estimată la 4,3% în 2025, pe măsură ce se adaptează la noi realităţi economice.

În ciuda unei serii de rezultate financiare mixte, care variază semnificativ de la o regiune la alta, majoritatea companiilor globale au reuşit să depăşească aşteptările în privinţa profitabilităţii. De exemplu, veniturile globale au crescut cu 3,5% de la un an la altul, deşi companiile europene au înregistrat o scădere de 0,7%. Cu toate acestea, 58% dintre companiile globale au raportat câştiguri peste estimările analiştilor, oferind un semnal pozitiv în privinţa redresării economice în următorii ani. În SUA, 69% dintre companii au depăşit aşteptările privind câştigurile, deşi provocările economice au persistat, temerile legate de o scădere viitoare a profitabilităţii fiind cele care planează asupra unor sectoare cheie.

Analiza sectorială a raportului identifică trei mari categorii de industrii care se confruntă cu provocări şi oportunităţi distincte. În prima categorie se află sectoarele afectate de o cerere redusă, precum industria alimentară, chimică, retail, textile şi echipamentele de uz casnic. Aceste sectoare se confruntă cu marje de profit sub presiune, în contextul unor provocări de ordin global, precum inflaţia şi costurile ridicate ale energiei. A doua categorie include industrii afectate de problemele din lanţurile de aprovizionare şi de incertitudini geopolitice, cum ar fi sectorul transporturilor, energia şi echipamentele de transport, care, deşi înregistrează o cerere constantă, întâmpină dificultăţi operaţionale şi geopolitice majore. În cea de-a treia categorie, raportul evidenţiază industriile cu perspective stabile sau în curs de îmbunătăţire, cum ar fi sectorul farmaceutic, cel auto şi serviciile IT, care beneficiază de progrese tehnologice semnificative şi de o cerere crescută generată de tendinţele structurale, precum tranziţia către maşini electrice şi schimbările demografice.

Deşi urmează tendinţele globale, evoluţia economiei locale, în special în segmentele afectate de scăderea cererii de export (inclusiv transporturile, textilele, produsele electrocasnice şi de mobilier) are numeroase particularităţi.

Sectorul energetic rămane afectat de incertitudinile geopolitice. Totuşi, scăderile de venituri şi profit ale marilor producători ţin mai degrabă de scăderea consumului intern de energie, concomitent cu menţinerea plafonărilor de preţ încă în vigoare, impuse de stat, se precizează în documentul citat. La nivel de structură, influenţele sunt destul de eterogene pe lanţul producţie – distribuţie – comerţ cu amănuntul, producătorii rămânând de departe cei mai profitabili şi cu lichiditatea cea mai bună – deloc suprinzător dacă ţinem cont de poziţia în piaţă, scrie Agerpres.

„Dintre sectoarele cu perspective stabile sau în curs de îmbunătăţire păstrăm aceleaşi nominalizări şi la nivel local – farmaceutic şi IT. Ambele sectoare depind însă semnificativ de factori externi – fie pe partea de lichiditate (prin încasările de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), respectiv prin disponibilitatea fondurilor/proiectelor aferente PNRR pentru a compensa scăderea cererii din sectorul privat pentru sectorul IT. În privinţa sectorului agri-alimentar, stabilitatea este evidentă doar pentru a doua componentă – datorită unui consum intern destul de rezistent la presiunile inflaţioniste din ultimii doi ani”, a declarat Mihiai Chipirlium CFA – Risk Director, Allianz Trade, citat în comunicat.

În privinţa segmentului de agricultură, anul 2023 a afectat negativ majoritatea jucătorilor, în special la nivelul profitabilităţii cât şi al ciclului de conversie a numerarului, existând mari întârzieri la plăţile către furnizori. Deşi sectorul – cu 3,5% din total insolvenţe la şase luni în 2024 – nu se află între principalele generatoare de insolvenţe (comerţul, construcţiile, industria, transporturile şi HoReCa contribuind cu mult mai mult, cu ponderi de la 28% până la 7% fiecare în total), seceta prelungită cel mai probabil va menţine presiunea asupra performanţelor companiilor din domeniu.

Analiştii consideră că, în lipsa unui plan concret de investiţii, concomitent cu acordarea unor garanţii/suport din partea statului pe partea de finanţare şi cu transferul la timp al subvenţiilor convenite, doar o măsură administrativă din partea statului sau impunerea vreunui moratoriu nu pot rezolva problemele din domeniul agricol. Astfel, riscurile de credit pentru mai multe sectoare sunt în general subestimate într-un an electoral cu multe măsuri pro-ciclice – stimularea consumului şi lipsa unor măsuri de ajustare a cheltuielilor publice – alimentând deficitele de cont curent, respectiv fiscal.

Allianz Trade este o companie care activează pe piaţa asigurărilor de credit comercial. Allianz Trade are sediul central la Paris, este prezentă în 52 de ţări şi are 5.500 de angajaţi. În 2021, cifra de afaceri consolidată a companiei a fost de 2,9 miliarde euro, iar tranzacţiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde euro.