Economia României a crescut cu 1,7%, în primul semestru. PIB a urcat cu 0,9% în T2, faţă de T1

Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,9% în trimestrul II al anului în curs, comparativ cu primele trei luni, iar în primul semestru s-a majorat cu 1,7% pe seria brută şi cu 2,8% pe seria ajustată sezonier raportat la perioada similară din 2022, potrivit datelor provizorii (1) date joi publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS).
AGERPRES - J, 07 sept. 2023, 10:16
Economia României a crescut cu 1,7%, în primul semestru. PIB a urcat cu 0,9% în T2, faţă de T1

Faţă de acelaşi trimestru din anul 2022, PIB a crescut în trimestrul II 2023 cu 1,1% pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier, scrie Agerpres.

„Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2023, faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 202 din 16 august 2023″, precizează INS.

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 39,5152 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul I 2023 şi cu 2,7% faţă de trimestrul II 2022, deşi în termeni nominali s-a înregistrat o uşoară scădere faţă de trimestrul precedent.

Pentru semestrul I 2023, PIB estimat a fost de 790,411 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de semestrul I 2022, date ajustate sezonier.

Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 371,466 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul II 2022.

Tot pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 690,024 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,7% faţă de semestrul I 2022.

La creşterea PIB, în semestrul I 2023 faţă de semestrul I 2022, au avut contribuţii pozitive următoarele activităţi economice: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+0,5%), cu o pondere de 21,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,4%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,8%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,4%; construcţiile (+0,3%) cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%; tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,8%; activităţi de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 3,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%; administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială (+0,1%) cu o pondere de 13,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,1%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,7%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB, şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -3,3%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 3,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB, şi formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 11,2%, contribuind cu +2,5% la creşterea PIB.

De asemenea, o contribuţie pozitivă la creşterea PIB a avut-o exportul net (+1,0%), consecinţă a creşterii cu 0,3% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o diminuare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 1,7%.

Te-ar mai putea interesa și
Ce români au mai rămas în clubul select al miliardarilor din tradingul de cereale
Ce români au mai rămas în clubul select al miliardarilor din tradingul de cereale
Familia Mergeani, printre puținii miliardari români din tradingul de cereale, a rămas și anul trecut sub pragul de 1 miliard de lei înregistrat în 2023. Totuși, businessul a crescut cu 47%......
Profit de peste 3 miliarde de lei pentru marile bănci din România. Top 5 la 3 luni din 2026
Profit de peste 3 miliarde de lei pentru marile bănci din România. Top 5 la 3 luni din 2026
Banca Transilvania rămâne lider absolut al sistemului bancar pe toate planurile. Primele cinci bănci din România sunt ...
Peste 8 milioane de români sunt acționari la Petrom, Hidroelectrica sau Digi, deși majoritatea nu știu. În ce companii au dus banii fondurile private de pensii
Peste 8 milioane de români sunt acționari la Petrom, Hidroelectrica sau Digi, deși majoritatea nu știu. În ce companii ...
Peste 8 milioane de români, mai precis 8,32 de milioane, sunt acționari în companii listate la Bursa de Valori București. ...
Mult-așteptata centrală electrică pe gaze de la Iernut: austriecii de la TUV vor superviza finalizarea și punerea în funcțiune, estimate pentru finalul anului 2026
Mult-așteptata centrală electrică pe gaze de la Iernut: austriecii de la TUV vor superviza finalizarea și punerea în ...
TUV Austria România este câșigătorul final al licitației de contractare de servicii de management de șantier pentru ...