Economia subterană în România poate fi redusă cu 14 miliarde euro în următorii şapte ani – studiu

„Făcând o analiză riguroasă a măsurilor aplicate în UE şi în lume am identificat atât elementele cheie ale implementărilor de succes cât şi impactul acestora în economie. Pe baza acestor analize şi ţinând cont şi de specificul situaţiei României, am selectat un set de măsuri adoptate cu succes în alte ţări, care printr-o implementare graduală pe parcursul a 5 ani (având în vedere interdependenţele dintre ele şi gradul de maturitate a economiei) pot genera o reducere a ponderii economiei gri cu până la 9,9% cumulat în următorii 7 ani, reprezentând aproximativ 14 miliarde euro”, menţionează studiul PwC.

Printre măsurile recomandate de PwC figurează limitarea încasărilor zilnice de numerar şi a plafonului de casă pentru operaţiunile de încasări atât de la persoane fizice cât şi de la cele juridice, organizarea de loterii fiscale în care cei care trimit un număr minim de bonuri fiscale pot primi premii pe baza unor extrageri aleatorii, obligativitatea utilizării de către toţi comercianţii a unor case de marcat conectate on-line la sistemele autorităţilor fiscale (în paralel cu disponibilitatea de POS-uri pentru client), raportarea către autorităţile fiscale a plăţilor electronice de către procesatori astfel încât să poată fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale, întărind astfel capacitatea de control a acestora.

PwC subliniază că succesul acestor măsuri depinde de modul de implementare, experienţa altor ţări arătând importanţa detaliilor. Astfel, autorităţile fiscale trebuie să întărească disciplina fiscală prin impunerea unor sancţiuni şi penalităţi substanţiale care să descurajeze iniţiativele de eludare a legislaţiei în vigoare şi să maximizeze nivelul de conformare al contribuabililor.

De asemenea, parametrii cheie ai măsurilor implementate pot face diferenţa între succes şi eşec. De exemplu, plafonul plăţilor în numerar trebuie aliniat cu puterea de cumpărare, analiza altor implementări indicând rezultate foarte bune în cazul în care acesta nu a depăşit 20% din venitul mediu anual per capita. Un alt exemplu, de această dată legat de loteriile fiscale, este legat de numărul şi atractivitatea premiilor, frecvenţa cu care se organizează extragerile, precum şi de uşurinţa cu care se pot transmite bonurile fiscale pentru a fi incluse în loterie.

În ultimii 5 ani, ponderea numerarului în circulaţie în România a fost de peste 60% din PIB, de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona euro, a declarat Bogdan Belciu, partener PwC. În schimb, ponderea plăţilor cu cardul în România este de doar 4,4% din PIB, de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei.

În acelaşi timp, România are una dintre cele mai mari economii gri din UE – 28,4% din PIB, faţă de 18,8% media UE şi 24,4% media CEE (România fiind de fapt depăşită în UE doar de Bulgaria). Analizele statistice indică un grad mare de corelare între numărul mic al tranzacţiilor electronice şi dimensiunea economiei gri.

„Deşi există mulţi factori care influenţează nivelul economiei gri (nivelul cotelor de impozitare, capacitatea de administrare şi control etc.), plăţile în numerar reprezintă un foarte important element favorizant al acesteia întrucât atât vânzările, cât şi remuneraţia forţei de muncă făcute cu plata cash sunt mult mai greu de urmărit şi monitorizat. Acest lucru este demonstrat şi de faptul că, în România, economia gri este prezentă în special în industriile în care predomină plăţile în numerar şi munca la negru. De aceea, numeroase state din UE au implementat măsuri de încurajare a plăţilor electronice şi de fiscalizare a tranzacţiilor; constatăm că reducerea semnificativă a economiei gri s-a realizat în statele care au implementat pachete de măsuri în detrimentul unor măsuri individuale”, se mai spune în studiul menţionat.