Economist şef UniCredit Bank Londra: BNR nu va lăsa leul să se deprecieze faţă de euro, pentru că îi pasă de inflaţie

„Dintre monedele din regiune, leul este cea mai puternică dintre ele. Este o diferenţă undeva de 10% în valoare între leu şi forint sau zlot. Ce înseamnă 10% la 4,66 lei? Înseamnă un curs de peste 5 lei. În mod normal, să se alinieze ţărilor din regiune, cursul euro/lei trebuie să fie peste 5 lei, pentru a fi competitivi în comparaţie cu monedele din regiune. Se va duce peste 5 lei ? Nu cred, pentru că Banca Naţională nu o să-l lase. De altfel, intervenţia Băncii Naţionale a fost de departe cea mai puternică din regiune, anul acesta, pentru că leul ar trebui să fie de fapt cea mai slabă monedă. De ce nu lasă Banca Naţională să se deprecieze leul? Pentru că îi pasă de inflaţie. Dacă leul s-ar duce în 5 lei, vă daţi seama cam unde ar fi inflaţia…”, a spus Bucşa.

Acesta a explicat, totodată, că BNR nu va mai coborî dobânda de politică monetară de la 2,5%, însă cu „un ROBOR la 3,25%, Banca Naţională a făcut practic trei creşteri suplimentare de dobândă, care nu se văd în dobânda de politică, dar se văd în costul creditelor”.

„(…) noi suntem de părere că BNR nu va mai coborî dobânda de politică monetară de la 2,5%, dar după cum ştiţi ROBOR este mai mare de 2,5%. Cu un ROBOR la 3,25%, Banca Naţională a făcut practic trei creşteri suplimentare de dobândă, care nu se văd în dobânda de politică, dar se văd în costul creditelor şi e forţată să o facă şi din cauză că inflaţia este foarte sus. Mai mult decât atât, există riscul ca ROBOR să se ducă şi mai sus, dacă, de exemplu, global intrăm într-o recesiune. Mai jos nu se va duce, în 2019. România va trebui să aibă dobânzi mai mari decât restul regiunii. Prognozăm un ROBOR undeva între 3 şi 3,5% şi sperăm să fie doar atât. În regiune sunt doar două ţări cu dobânzi mai mari – Rusia şi Serbia. De asemenea, pentru firme ar fi mai bine să-şi acopere riscul valutar acum. Cât priveşte inflaţia, noi nu credem că Banca Naţională va reuşi să-şi atingă ţinta, anul acesta, şi oricum nu mai are ce să facă. La anul şi mai ales în 2020, probabil că va reduce ţinta. România va rămâne, probabil, cu inflaţie mai mare decât restul regiunii”, a subliniat economistul şef al UniCredit Bank Londra.

Potrivit lui Bucşa, deficitul structural al României, care se situează la peste 4%, se va duce automat în deficitul bugetar „dacă am intra acum într-o recesiune”.

„În privinţa măsurilor fiscale, pot fi apărea alte măriri de taxe. Să ne uităm cum încasează România bani. În anii trecuţi, vorbeam despre cât de proastă era colectarea TVA. Nu s-a schimbat nici azi… Veniturile colectate din TVA au scăzut continuu timp de doi ani ca procent din PIB, deşi economia duduia. După care a apărut cota unică, dar din nou nicio îmbunătăţire în colectare. În acelaşi timp, cheltuielile au crescut cu salariile de la stat. România este într-o situaţie în care deficitul său bugetar este aproape de 3%, deficitul structural, cel care nu ia în seamă poziţia ciclică a economiei, este în acest moment de peste 4%, cel mai mare din regiune… Asta înseamnă că, dacă am intra acum într-o recesiune, acolo s-ar duce automat deficitul bugetar. Pentru că nu facem investiţii, noi cheltuim pe salarii, iar în momentul în care se va produce această încetinire globală dacă nu în 2019, în 2020, dacă nu în 2020 la un moment dat se termină, trebuie să se întâmple ceva, cum ar fi să crească taxele ca să compenseze”, a afirmat Dan Bucşa, care a punctat, totodată, că România nu a învăţat deloc din greşeli.