Economiștii avertizează: Creșterile de taxe se vor vedea abia în 2026, deficitul continuă să crească. Vine cel mai greu an din ultimul deceniu și jumătate

În aceste condiții, ținta inițială de 7% din PIB convenită cu Comisia Europeană devine aproape imposibil de atins, chiar dacă impactul principal al măsurilor fiscale este așteptat abia în trimestrul al patrulea, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, citați de www.studiifinanciare.ro. 

„Anul 2025 marchează începutul unei ajustări necesare. După o vară cu o dinamizare temporară a consumului, alimentată de anticiparea majorărilor fiscale, urmată de o toamnă rece în industrie și construcții, economia dă semne de oboseală. Stabilizarea bugetară este posibilă doar printr-o disciplină strictă pe partea de cheltuieli, respectiv printr-o administrare eficientă a veniturilor la bugetul de stat. România a trecut printr-o schimbare fiscală necesară, iar perioada de convalescență abia începe. Verdictul real asupra pachetului de corecție va veni în 2026, când vom vedea dacă guvernul, mediul de afaceri și societatea vor reuși să susțină în mod viabil consolidarea bugetară”, explică Béla-Gergely Rácz, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA.

Analiza deficitului folosind metoda cash are însă limite importante, atrag atenția analiștii RoEM, pentru că surprinde doar fluxurile efective de încasări și plăți ale statului, este puternic influențată de sezonalitate și poate fi modificată temporar prin accelerarea sau amânarea unor cheltuieli. Pentru realizarea de comparații internaționale și pentru evaluarea în cadrul procedurii de deficit excesiv, reperul de bază este deficitul calculat după metodologia ESA. Potrivit acesteia, România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din Uniunea Europeană –, iar noul obiectiv pentru 2025 este reducerea lui la 8,4% din PIB, o țintă foarte ambițioasă, dar nu imposibilă de atins, susțin economiștii RoEM.

În prezent, un scenariu optimist pentru 2025 indică tot un deficit de aproximativ 8,4-8,6% din PIB (conform metodologiei ESA), ceea ce arată că ajustarea are loc mai degrabă prin frânare decât prin reforme structurale, subliniază specialiștii RoEM.

„Un prim pas foarte dificil a fost însă deja realizat: corecția fiscală a început, iar acest progres trebuie dus mai departe într-un mod coerent, cu răbdare și disciplină. În caz contrar, câștigurile de până acum pot fi pierdute rapid. Anul viitor însă nu se va mai putea evita începutul unor reforme reale, iar guvernul trebuie să treacă la o reducere efectivă a cheltuielilor. Cu toate acestea, ajustarea nu poate fi una brutală: o frânare prea abruptă a cheltuielilor publice riscă să reducă în mod suplimentar activitatea din sectorul privat și implicit PIB-ul, toate acestea într-un moment în care economia este deja sub presiune”, spune Béla-Gergely Rácz.

O primăvară și un iulie surprinzător de puternice

În prima jumătate a anului, economia României a avut un parcurs solid: PIB-ul a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea, una dintre cele mai ridicate rate din UE. În iulie însă, aproape toate sectoarele – industrie, construcții, servicii – au performat peste așteptări.

„Creșterea s-a datorat în mare parte efectului de «front-loading»: firmele și populația au devansat achizițiile și facturările înainte de intrarea în vigoare, în data de 1 august, a pachetului de majorări fiscale. Măsurile, care au urcat cota standard de TVA la 21% și au unificat cotele reduse la 11%, au fost percepute ca inevitabile pentru consolidarea bugetară, dar au generat totodată un vârf de activitate concentrat într-un interval scurt, o reacție firească la schimbările anunțate. Intensitatea acestui val a depășit așteptările, iar o parte importantă a efectului s-a disipat rapid după aplicare”, explică Csaba Bálint, cercetător RoEM.

Întreaga analiză, inclusiv predicții pentru 2026, o puteți urmări AICI